Nu ești „nebun” dacă mergi la psiholog. De ce mulți moldoveni încă se tem de psihoterapie?

Psihologa Izabella Enii, în studioul Europei Libere, în timpul înregistrării podcastului Laboratorul Social

În R. Moldova, mersul la psiholog încă vine la pachet cu rușine, frică și etichete. Deși tot mai mulți oameni cer ajutor, mai persistă ideea că „ești bolnav” dacă o faci. În „Laboratorul social”, vorbim cu psihologa Izabella Enii despre sănătate mintală și demontăm mituri despre psihoterapie.

Izabella Enii este psiholog clinician cu peste 11 ani de experiență. În prezent, conduce Centrul Comunitar de Sănătate Mintală din Călărași și, de doi ani, practică psihoterapia și la Chișinău. Din experiența sa, numărul persoanelor care solicită ajutorul psihologului a crescut semnificativ în ultimii ani, mai ales după pandemie.

„Mă bucur foarte mult că acest număr a crescut, pentru că asta înseamnă că persoana vine la specialist și vrea să se ajute. Deoarece nu mai poate să se simtă confortabil în propriul corp, îi este foarte greu să-și regleze emoțiile, să-și facă o structurare cognitivă”, spune Izabella Enii.

Oamenii ajung să fie copleșiți de emoții, gânduri, probleme și nu se mai descurcă singuri, explică psihologa: „Gândurile care vin - negative, disfuncționale, sunt atât de prezente încât persoana, la un moment dat, înțelege: gata, nu mai pot. Nu mai sunt eu care am fost cândva. Vreau să fiu bună, vreau să fiu funcțională, vreau să fiu un bun profesionist, o bună soție, o bună mamă, un bun prieten... Și atunci își spune: stop, ceva nu este în regulă cu mine, vreau să înțeleg cum pot să rezolv”.

Your browser doesn’t support HTML5

De ce NU ești „nebun” dacă mergi la psiholog

Izabella Enii crede că accesul mai larg la informații despre sănătate mintală, inclusiv prin mass-media și rețelele de socializare, a contribuit la schimbarea de atitudine și a încurajat mai multe persoane să solicite serviciile unui psiholog.

Chiar și așa, stigmatizarea persistă, atât în Chișinău, cât și în raioane, inclusiv la Călărași. Diferențele sunt însă vizibile. În capitală, oamenii mai des vin direct la psiholog, numărul de adresări este mult mai mare și problemele mai diferite. În Călărași, de regulă, oamenii vin să caute soluții și ajutor mai întâi la medicul psihiatru, care ulterior redirecționează pacienții la psiholog.

„Credibilitatea față de serviciile unui psiholog este mult mai scăzută în centrul raional decât la Chișinău. Dar peste tot mai persistă stigmatizarea: de ce te duci la psiholog, ești nebun? […] Dar sănătatea mintală nu este doar despre boală psihică. Ține de ceea ce gândesc, simt și cum mă comport”, subliniază Izabella Enii. Ea observă că mulți pacienți ajung la psiholog abia după ce conștientizează că tratamentul psihiatric, de unul singur, nu este suficient și că au nevoie de un proces de recuperare mai profund și stabil în timp.

Un alt mit frecvent este așteptarea unor rezultate imediate. Fie că sunt din Chișinău, fie din Călărași, cei mai mulți dintre clienți percep psihoterapia ca pe o magie care le va rezolva rapid problemele. În realitate, este un proces terapeutic de durată, care presupune implicare și efort din partea ambelor părți. „Doar împreună vom putea avea un parcurs terapeutic ce poate duce la rezolvarea dificultăților emoționale, psihice, psihologice. Noi nu facem magie în cabinet. Nici psihologul, nici psihiatrul nu poate oferi o pastilă magică”, menționează specialista.

În acest episod, Izabela Enii vorbește despre ce înseamnă, de fapt, munca unui psiholog și dacă și psihologii au nevoie de psihoterapie; prin ce se deosebesc ședințele la psiholog de discuțiile cu prietenii; care este diferența dintre psiholog, psihoterapeut și psihiatru; care sunt semnele că avem nevoie de ajutorul unui specialist în sănătate mintală; la ce rezultate ne putem aștepta în urma psihoterapiei și cum ne asigurăm că am apelat la un specialist bun.

***

Podcastul „Laboratorul Social” , unde luăm mostre de societate – oameni, idei, fenomene, procese - și le studiem la microfon, a fost conceput din start ca un spațiu public și sigur pentru a pune în cuvinte și a înțelege mai bine ceea ce ni se întâmplă ca indivizi și ca societate într-o lume în schimbare rapidă.

Acum, după ce câteva runde de alegeri au readus la suprafață resentimentele acumulate în timp și care, în lipsa unei culturi a dialogului, au accentuat divizarea, ne propunem să abordăm, prin povești personale, subiecte sensibile ce țin de identitate și relații interetnice în Republica Moldova. Dar nu ne vom opri doar la acestea, pentru că vrem să descoperim împreună și alte povești despre cum se schimbă această societate.

Urmărește „Laboratorul social” pe YouTube și pe moldova.europaliberă.org.

Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te