O creştere prin scădere

O creştere prin scădere

Între 19 şi 22 aprilie, la Chişinău, are loc cea de-a XXII-a ediţia a Salonului Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret, iar ideea inspirată a organizatorilor a fost să invite şi nişte autori români contemporani care excelează în domeniu:

Lavinia BRANIŞTE (n. 1983, Brăila); volume: Povești cu mine (poeme, Paralela 45, 2006), Cinci minute pe zi (proză scurtă, Casa de pariuri literare, 2011), Escapada (proză scurtă, Polirom, 2013), Rostogol merge acasă (literatură pentru copii, Arthur, 2016), Interior zero (roman, Polirom 2016), Jungla lui Toco (literatură pentru copii, Cartier, 2017), Melcușorul (literatură pentru copii, Cartier, 2017);

Adina ROSETTI (n. 1979, Brăila); volume: Deadline (roman, Curtea Veche, 2010), Domnișoara Poimâine și joaca de-a Timpul (literatură pentru copii, Curtea Veche, 2014), De zece ori pe buze (proză scurtă, Curtea Veche, 2015), Cartea Curajului (literatură pentru copii, Curtea Veche, 2016), De ce zboară vrăjitoarele pe cozi de mătură (literatură pentru copii, Curtea Veche, 2016);

Alina PURCARU, (n. 1982); volume: Rubik (coautoare, roman colectiv, Polirom, 2008), Povești cu scriitoare și copii (coordonatoare, Polirom, 2014), rezistență (poeme, Cartea Românească, 2016), Alte 10.000 de semne/ Otros 10.000 caracters (coordonatoare , Editura ICR, 2017, antologie bilingvă de proză românească), Catrina și Marele Domn-Somn (literatură pentru copii, Cartier, 2017).

Tustrele au citit joi seara la Librăria din Centru, în prezenţa unui public (de dorit mai) numeros, în mare parte tânăr şi foarte tânăr. După lectură, o improvizată masă rotundă pe teme de actualitate literară. Şi iarăşi toate trei scriitoare au remarcat cum piaţa de carte a readus în actualitate cartea pentru copii. Şi dacă tot vorbim de piaţă de carte, iată şi statisticile (a se vedea: http://www.contributors.ro/cultura/vin-alegerile-ceva-despre-%E2%80%9Ecaramida-umana%E2%80%9D-din-care-e-facuta-romania/):

La o la o populație de peste 20 de milioane de locuitori, cifra de afaceri anuală a pieții de carte din România este de 60 de milioane de euro. Acum comparați această cifră cu cea a pieții de carte în câteva țări mai mici:

Bulgaria – 60 de milioane euro;

Slovacia – 140 de milioane euro;

Ungaria – 230 de milioane euro;

Cehia – 430 milioane euro;

Danemarca – 350 milioane euro;

Suedia – 450 de milioane euro;

Olanda – 1 miliard euro.

Ce să mai vorbim de cifra de afaceri la cele mai mari țări europene (tot ele, şi mari culturi ale Bătrânului Continent):

Polonia – 1,2 miliarde euro;

Italia – 2,5 miliarde euro;

Franța – 4 miliarde euro;

Marea Britanie – 4 miliarde euro;

Germania – 9, 8 miliarde euro.

Ar fi trebuit să încep, de fapt, cu cifra de afaceri anuală a pieții de carte din Republica Moldova – noroc de editorii moldoveni că au acces, cei mai buni, pe piaţa românească! – dar mi-am zis că, după Germania celor aproape 10 miliarde, cele câteva jalnice milioane vor arăta starea reală în care – vorba unui slogan de partid – CREŞTE[M] MOLDOVA. O creştere prin scădere, dacă nu cumva prin împărţire sau chiar extragerea radicalului.