„Oamenii trebuie să știe pe ce se duc banii publici”

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

În regiunea transnistreană se discută despre un nou sistem de achiziții publice, unul mai transparent și care ar da acces oricărui cetățean la informațiile despre cum se cheltuie banii publici. Ce cred locuitorii regiunii despre această inițiativă? Volumul banilor transferați de persoane fizice în regiunea transnistreană a crescut cu o treime față de anul trecut. De ce creșterea economică raportată de administrația transnistreană nu se vede în buzunarul oamenilor de rând? Și opiniile unor experți de la Kiev și Bruxelles despre rezoluția votată recent la ONU cu privire la necesitatea retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană.

„Oamenii trebuie să știe pe ce se duc banii publici”

***​

Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Ministerul de externe al Rusiei l-a convocat pe ambasadorul moldovean la Moscova să-și exprime nemulțumirea față de rezoluția pe care a calificat-o ca fiind „de natură destructivă” înaintată de Chișinău la ONU și votată de Adunarea Generală la 22 iunie, în care se cere retragerea trupelor rusești din R. Moldova. Potrivit unui comunicat de presă a ministerului, viceministrul rus de externe Grigori Karasin i-a spus luni ambasadorului Andrei Neguța că „măsura neprietenoasă” a Chișinăului va dăuna rezolvării conflictului transnistrean și relațiilor bilaterale moldo-ruse.

Raportorul special al ONU, Michel Forst, s-a aflat săptămâna trecută în Republica Moldova pentru a evalua situația apărătorilor drepturilor omului și pentru a face recomandări. Michel Forst a vizitat și regiunea transnistreană. El a avut întrevederi cu activiști, dar și cu lideri ai nerecunoscutei regiuni transnistrene. Expertul ONU a subliniat că provoacă îngrijorări serioase legislația din regiune privind organizațiile non-profit, dar și faptul că apărătorii drepturilor omului nu beneficiază la Tiraspol de un mediu sigur și permisiv de activitate.

Michel Forst

Președintele Adunării Parlamentare a OSCE, deputatul din Georgia Ghiorghi Țereteli, a lăudat recentele realizări în procesul de reglementare transnistreană și a încurajat Chișinăul și Tiraspolul să susțină ritmul de progres în următoarele luni pentru a crea condițiile necesare pentru o soluționare cuprinzătoare și pașnică a conflictului. La încheierea vizitei sale de săptămâna trecută în Republica Moldova acesta a declarat că: „Într-o perioadă în care securitatea și stabilitatea europeană sunt amenințate, Chișinăul și Tiraspolul reprezintă un exemplu pozitiv pentru restul regiunii OSCE, unde soluționarea conflictelor a fost cel mai adesea caracterizată prin lipsa de progres”. Un comunicat al Misiunii OSCE subliniază că pentru a vizita malul stâng al Nistrului, delegația AP a folosit podul redeschis în noiembrie între Gura Bîcului și Bîcioc, iar la Tiraspol delegația a vizitat oficiul comun de înregistrare a vehiculelor, care începând cu 1 septembrie 2018 va permite participarea vehiculelor din Transnistria la traficul internațional.

La Chişinău, Curtea Supremă de Justiție, iar apoi și Comisia Electorală Centrală au confirmat invalidarea alegerilor locale în cadrul cărora poziția de primar a fost câștigată de Andrei Năstase. Înalți oficiali din Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii au criticat această decizie, calificând-o ca fiind foarte periculoasă pentru democrația din Republica Moldova.

Protest la Comisia Electorală Centrală

​Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la radio Europa Liberă.

Liderii Uniunii Europene au convenit să extindă sancțiunile impuse Rusiei pentru agresiunea împotriva Ucrainei. Președintele francez Emmanuel Macron și cancelara germană Angela Merkel au cerut celorlalți lideri extinderea sancțiunilor după ce i-au informat în legătură cu stagnarea procesului de pace din estul Ucrainei.

Ombudsmanii din Ucraina și Rusia, Ludmila Denisova și Tatiana Moskalkova, au fost opriți să-l viziteze în detenție pe regizorul ucrainean originar din Crimeea, Oleh Sențov. În vârstă de 41 de ani, Oleh Sențov a fost condamnat la 20 de ani de închisoare sub acuzația de terorism, însă el și susținătorii acestuia spun că învinuirile sunt motivate politic. Acesta este în greva foamei de 7 săptămâni, revendicarea lui fiind eliberarea din închisorile din Federaţia Rusă a 64 de deținuți politici ucraineni.

Pe 16 iulie, la Helsinki, are prima întâlnire separată dintre președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin. Mai mulți lideri europeni declarau, după ultimul summit G7 din Canada, că în privat, președintele Trump argumentase că anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia ar trebui recunoscută pentru că în Crimeea majoritatea este oricum rusofonă. O poziție pe care a avut-o și în timpul campaniei electorale din 2016. Cu toate acestea, până acum, oficial administrația Trump a rămas pe poziția fostei administrații americane și anume că anexarea este o încălcare a legislației internaționale care trebuie sancționată. Trump le-a spus jurnaliștilor că va discuta cu Putin despre Ucraina, despre Siria, dar și despre amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale americane, o acuzație respinsă categoric de Rusia.

Vladimir Putin şi Donald Trump s-au întâlnit la summitul G-20 din Hamburg, 7 iulie 2017

​Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: În legislativul regiunii transnistrene, Sovietul Suprem, a fost adoptat un proiect de lege care schimbă procedura de achiziții publice.

Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, transmite că parlamentarul Vadim Kravciuk, care a prezentat inițiativa, este de părere că banii acumulați la buget trebuie să fie cheltuiți în mod public, transparent și în bază de concurs. Actualul sistem de achiziții publice permite decidenților să aibă o atitudine arbitrară față de organizarea concursurilor și licitațiilor. „Atunci când banii plătitorilor de impozite se cheltuie în funcție de opinia subiectivă a unui cinovnic, oricât ar fi acesta de corect, oricum e un lucru greșit, pentru că la mijloc este doar decizia și voința respectivului funcționar”, și-a explicat poziția alesul local.

Proiectul de lege va reglementa procesul de achiziție a bunurilor și serviciilor din banii publici. Pentru prima dată în regiunea transnistreană va fi aplicat principiul transparenței, iar datele privind negocierile, ofertele, companiile participante, costul și volumul tranzacțiilor vor fi accesibile publicului larg. Se prevede crearea unui portal unic pentru achizițiile publice, unde fiecare doritor va putea primi informația care îl interesează.

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender i-au întrebat pe trecători ce fel de informații i-ar interesa dacă această inițiativă chiar va fi pusă în practică și va exista o sursă deschisă unde s-ar putea documenta.

- Este important câți bani vor merge pentru asistența medicală, pentru reparația drumurilor, pentru restabilirea locuințelor persoanelor foarte sărace și care locuiesc în condiții improprii. Și trebuie verificate mai des magazinele mari unde prețurile cresc în fiecare zi. De ce cresc aceste prețuri? Știm că dolarul a crescut cu o treime, dar prețurile deja au depășit scumpirea valutei. Cum se explică asta?

​- În perioada lui Șevciuk aveam o pensie de 200 de dolari. Acum e de 100. Mai mult nu mă interesează nimic. Au furat pensionarii, iată ce au făcut!

- Eu nu cred că așa va fi mai bine. Ori e închis, ori e deschis – tot acolo. Soluția este plecarea. Noi plecăm la Sankt-Peterburg la feciorul nostru. Am fost plecați în Cehia. Am locuit și lucrat acolo 10 ani. Ne-am întors, ne-am gândit că va fi mai bine, dar nu a fost să fie. Suntem deciși să plecăm.

- Nu pot spune nimic, nu e de competența noastră să decidem astfel de lucruri. Autoritățile nu ne vor întreba pe noi, vor face ce vor vrea oricum.

- Totul am vrea să știm. Oamenii trebuie să știe pe ce se duc banii publici, impozitele noastre. Acele evenimente care erau organizate, sunt curios să aflu câți bani s-au cheltuit pentru ele? Mai bine dădeau banii aceștia pensionarilor sau ar fi făcut reduceri celor săraci, decât să le cheltuie pentru astfel de evenimente.

- Noi nu trăim într-o țară unde să fie arătat oamenilor cum se cheltuiesc banii. Aici multe lucruri sunt ascunse și toate încercările de a face mai multă transparență sunt sortite eșecului. Sunt doar intenții, oricum nu se va schimba nimic. Ce-i de făcut? Trebuie ca poporul să se ridice, poate că atunci ceva se va schimba.

- Nu pricep nimic la asta, nu are niciun sens.

- Aş vrea să știu, sigur, fiecare ar fi interesat. Eu aș vrea să am un salariu mai mare decât acum, mai ales raportat la cursul de schimb. Noi acum pur și simplu supraviețuim, nu trăim. Tot ce avem se duce la plata serviciilor de întreținere și pe mâncare, și cam atât.

Europa Liberă: Voci ale locuitorilor de la Tiraspol și Bender, culese de corespondenții noștri în regiunea transnistreană.

***

Europa Liberă: În primele cinci luni ale acestui an, în regiunea transnistreană persoanele fizice au transferat prin sisteme de transfer rapid puțin peste 37 milioane de dolari. Datele băncii centrale din regiune arată că volumul acestor transferuri a crescut cu aproximativ o treime față de anul trecut.

Cele mai multe transferuri au venit din țările CSI, peste 70,5 la sută din total, marea majoritate din aceste sume (65,6 la sută) provenind din Federaţia Rusă. Transferurile din Uniunea Europeană au constituit 12,5 la sută. Bani au mai fost transferați din Israel (6,8 la sută), SUA (4,3 la sută) și Turcia (2,3 la sută).

Datele băncii centrale de la Tiraspol arată că cele mai multe transferuri sunt realizate în dolari, iar cota rublei rusești a scăzut considerabil.

Comentând situația, Vladimir Litvin, șeful secției de marketing a uneia dintre băncile importante din regiunea transnistreană, a subliniat, într-o postare pe Facebook, că această creștere a transferurilor realizate de persoane fizice este un indicator care vorbește despre stabilizarea situației pe piața valutară a regiunii transnistrene. Amintim că acum doi ani, din cauza unei puternice crize financiare, în stânga Nistrului valuta a dispărut din circulație liberă, iar banii transferați erau eliberați destinatarilor nu în valută, ci în ruble transnistrene la un curs foarte dezavantajos. În această situație, majoritatea transferurilor erau ridicate de locuitorii din regiunea transnistreană fie în Ucraina, fie pe malul drept al Republicii Moldova.

Mulți dintre internauții care au comentat postarea nu au fost de acord cu opinia că actuala creștere a volumelor de remitențe este o dovadă a stabilizării pieței valutare transnistrene. Mai degrabă, spun ei, este vorba despre o accentuare a exodului populației, când tot mai mulți locuitori ai regiunii sunt nevoiți să plece pentru a-și căuta un loc de muncă peste hotare, iar de acolo își susțin membrii familiei rămași acasă, transmit corespondenții noștri în stânga Nistrului.

***

Europa Liberă: Statisticile din regiunea transnistreană vorbesc despre o creștere economică în acest an. De exemplu, se anunță o creștere a producției industriale de peste 43 la sută în primele cinci luni ale anului, la fel a crescut și comerțul.

Șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martinov, a declarat săptămâna trecută în cadrul unor audieri în legislativul regiunii, că odată cu creșterea economică regiunea a devenit mult mai autosuficientă, adică trăiește mai mult din banii proprii decât în trecut. Și asta, datorită faptului că au fost eliminate multe dintre schemele netransparente care căpușau întreprinderile locale. Martinov a pus pe seama fostei administrații, conduse de Evgheni Șevciuk, și creșterea mare a inflației care în regiunea transnistreană a ajuns deja în acest an la 12 la sută.

În ce măsură creșterile economice se simt și în buzunarele oamenilor de rând, l-am întrebat pe expertul economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko.

Serghei Melnicenko: „Dacă e să credem rapoartelor statistice oficiale, economia crește, însă acest lucru nu se capitalizează în niciun fel la nivelul veniturilor populației. Asta trezește îngrijorarea societății și această problemă este mereu ridicată de reprezentanții societății la întâlnirile cu conducerea. Da, sunt raportate creșteri, dar noi înțelegem că statistica este așa un lucru, când de exemplu întreprinderea a staționat anul trecut, atunci în acest an, dacă funcționează, ea va arăta o creștere de sută la sută.

Cifrele, indicatorii macroeconomici cresc încasările bugetare, creșterea importurilor și exporturilor, creșterea volumelor industriale, pe mai multe domenii, mai ales în metalurgie și în electroenergetică. Dar imposibilitatea de a majora salariile și pensiile executivul deocamdată o explică prin faptul că bugetul nostru este oricum unul deficitar. Cifrele prezentate sunt următoarele: deficitul bugetar a scăzut față de anul 2016 de la 2 miliarde de ruble la 600 de milioane ruble. Dar cu toate acestea el nu a ajuns încă la zero.”

Europa Liberă: Și ce promit autoritățile în acest sens?

Serghei Melnicenko: „Promit că în 2-3 ani se va ajunge la acest nivel zero al deficitului și atunci poate că vor fi premize de a vorbi despre majorarea salariilor și pensiilor din contul surselor proprii de venit. Singurul lucru care s-a făcut, acum în aprilie, a fost majorarea cu 30 la sută a salariilor cadrelor didactice din școlile de corecție.

Sunt anumite mișcări și la pensii, chiar și în situația actuală. Pensionarii care primesc o pensie sub nivelul minim de existență, care acum este de 1232 de ruble, mai primesc o compensație suplimentară de 100 de ruble. Sunt cam 30 mii de persoane în această situație și pe parcursul acestui an va fi nevoie de găsit suplimentar 24 de milioane de ruble pentru a acoperi acest angajament.

Pensionară pe o stradă din Tiraspol

Mai multă lume a semnalat că aici există un element de inechitate socială, pentru că dacă pensionarul primește de exemplu 1250 de ruble el deja nu mai are dreptul că primească compensația. Iar noi știm de ce apar aceste pensii foarte mici – este vorba despre persoane care nu au stagiu de muncă. Și oamenii se întreabă: de ce cel care a muncit cinci ani și are acum pensie de 600 de ruble va primi suplimentul de 100 de ruble, iar eu, care am muncit 50 de ani, primesc 1250 de ruble și nu voi prim acest supliment?

Conducerea explică acest lucru prin faptul că deocamdată resurse există doar pentru a ridica un pic pensiile celor care primesc foarte puțini bani. Fiți de acord că o pensie minimă de 616 ruble nu acoperă nici lucrurile necesare supraviețuirii fiziologice.”

Europa Liberă: Apropo despre creșterea economică, șeful Delegației UE la Chişinău, Peter Michalko, a declarat recent că volumul exporturilor și importurilor crește nu doar pentru malul drept, ci și pentru malul stâng al Republicii Moldova. El aducea și cifre: 65 la sută din exporturile din regiunea transnistreană merg către UE.

​Serghei Melnicenko: „Aceste cifre corespund adevărului. Dar conducerea Transnistriei tinde către diversificarea importurilor și exporturilor pentru a nu depinde exclusiv de un singur partener. De exemplu, în 2016 exporturile către Federaţia Rusă au fost de 8 la sută, în timp ce acum sunt de 14 la sută. Evident că nu este un volum pe care și l-ar dori conducerea regiunii pentru echilibrarea livrărilor. Dar este un fapt împlinit. Deocamdată businessului îi este mai convenabil să facă comerț cu țările Uniunii Europene, pentru că există acest sistem de preferințe comerciale. În al doilea rând, este o piață unde sunt mai mulți bani. Această piață cere produse de o calitate mai bună, produse mai scumpe, ceea ce poate propune, de exemplu, compania Tirotex.

Iată de ce aceste tendințe impresionează și bucură, dar asta este în mod evident insuficient. Știți că pe data de 5 iunie la Tiraspol au venit mai mulți ambasadori ai unor state acreditate la Chişinău și acestora le-a fost prezentată legislația noastră investițională care conține măsuri fără precedent: scutiri fiscale, susținere bugetară. Și deja există câteva firme care sunt gata să investească în Transnistria. În particular este vorba despre o companie austriacă, cu un rulaj de peste 4 miliarde de euro, care intenționează să construiască o producție chimică la Râbnița. Sunt informații din surse oficiale, făcute publice de executivul transnistrean.”

Europa Liberă: De obicei, businessul caută locuri liniștite. Credeți că Transnistria poate oferi condiții atractive pentru investitori, având în vedere problemele de securitate și politice pe care le are regiunea?

Serghei Melnicenko: „Transnistria are dorința de a compensa acest cel mai mare neajuns pe care îl avem – nereglementarea și riscurile politice – prin cele mai favorabile preferințe posibile. Pentru că dacă vom aveam condiții pentru investiții identice cu cele ale Ucrainei și ale Republicii Moldova, evident că businessul va căuta locuri mai liniștite.

Dar, fiți de acord, când ți se oferă niște condiții fără precedent e altceva. Chiar s-a decis să se ofere subvenții bugetare, adică bugetul va restitui 10 la sută din investiții, dacă sumele vor depăși o anumită sumă, care se ridică la 5-10 milioane euro și se vor face pe câțiva ani. În aceste condiții pot să existe doritori să participe la afacerile din Transnistria. Asta, chiar dacă noi înțelegem că oricum va trebui să facem prin intermediul Republicii Moldova, pentru că toate operațiunile de export ale Transnistriei se fac acum prin Republica Moldova.”

Europa Liberă: Expertul economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko.

***

Doamnelor și domnilor, sunt Lina Grâu și ascultați emisiunea Dialoguri Transnistrene la Radio Europa Liberă.

Europa Liberă: Rezoluția privind retragerea trupelor Federaţiei Ruse din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, adoptată recent de Adunarea Generală a ONU, continuă să genereze ecouri internaționale.

Ministerul de externe al Rusiei l-a convocat pe ambasadorul moldovean la Moscova să-și exprime nemulțumirea față de ceea ce numește rezoluția „de natură destructivă” înaintată de Chișinău la ONU și votată de Adunarea Generală la 22 iunie. Potrivit unui comunicat al Externelor de la Moscova, viceministrul rus de externe Grigori Karasin i-a spus ambasadorului Andrei Neguța că „măsura neprietenoasă” a Chișinăului va dăuna rezolvării conflictului transnistrean și relațiilor bilaterale moldo-ruse.

Cum se vede de la Kiev adoptarea rezoluției privind retragerea trupelor ruse în regiunea transnistreană, l-am întrebat pe expertul ucrainean Serghei Gherasimciuk.

Serghei Gherasimciuk: „Ucraina a fost co-autor al rezoluției, Ucraina a susținut rezoluția, ca și majoritatea statelor Uniunii Europene. Rezoluția are mai multe aspecte pozitive. În primul rând, ea amplifică deciziile summiturilor OSCE de la Istanbul și Porto, pentru că până acum Rusia putea să manipuleze cu faptul că respectivele decizii fac referire la Tratatul privind armamentul convențional din Europa din care Federaţia Rusă s-a retras, iar acum această teză manipulatoare nu mai poate fi folosită.

Am citit comentariile mai multor experți și diplomați moldoveni care spuneau că rezoluția a ieșit una foarte blândă și cu prea multe compromisuri, adică nu are o dată limită pentru retragere și nu se pune problema evaluării trupelor integral, adică inclusiv a pacificatorilor ruși. Aceste aspecte pot fi trecute la neajunsurile acestei rezoluții. Dar, pe de altă parte, presupun că dacă rezoluția ar fi fost atât de cardinală era posibil să fi adunat mai puține voturi în susținere, pentru că Rusia ar fi făcut presiuni și mai mari asupra aliaților săi și ar fi fost mai multe voturi împotrivă.

În cadrul votului din Adunarea Generală ONU am văzut că sateliții Rusiei au votat împotrivă, dar avem rezultate interesante în cazul Kazahstanului și a Kirghiziei care s-au abținut, deși cooperează clar cu Federaţia Rusă. Avem un vot tradițional neutru al Chinei, care este și el important. Iar printre cei care au surprins negativ și de această dată prin votul lor împotrivă a fost Belarus. Pe fundalul declarațiilor lui Lukașenko cu privire la poziția neutră a țării sale în raport cu toate situațiile de conflict în care este implicată Moscova și a declarațiilor, tot ale lui Lukașenko, că el reprezintă o platformă de dialog, pe fundalul vizitei sale în Republica Moldova, votul împotriva acestei rezoluții nu face cinste părții belaruse.”

Europa Liberă: Cât de realistă este această rezoluție? În diplomație se lucrează adesea pentru perspectivă. Ce aduce rezoluția pentru acest moment? Retragerea trupelor ruse în ce măsură este realistă pe termen scurt și pe termen mediu?

Serghei Gherasimciuk

​Serghei Gherasimciuk: „Sincer să fiu, nu văd perspective pentru retragerea trupelor. Noi ținem minte anul 2003, ne amintim că chiar dacă partea rusă va spune că este gata să retragă, se vor găsi domni din Transnistria care se vor culca pe șine și vor înscena imposibilitatea unui astfel de pas. În plus, nu cred că Rusia va merge la cedări, având în vedere că acum este sub sancțiunile occidentale și orice cedare Occidentului va fi percepută negativ de electoratul rusesc. Iar raitingul lui Putin și așa a scăzut puternic după reforma sistemului de pensii. Adică acum Rusia are nevoie de victorii pe plan extern, sau cel puțin de un status-quo și în niciun caz de cedări, pentru că asta ar lovi direct raitingul personal al lui Putin.

Pe termen lung, da, putem vorbi despre faptul că referirea la această rezoluție a ONU se va repeta în toate celelalte documente care se vor referi la reglementare. În plus, Federaţia Rusă a reproșat de multe ori Ucrainei un comportament inadecvat pentru un garat și mediator în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană. Acum Ucraina a primit un argument pe care îl poate folosi împotriva Federaţiei Ruse.

Având în vedere că poziția Federaţiei Ruse se baza pe faptul că Ucraina a oprit tranzitul militar pe teritoriul său către Transnistria și astfel a înghețat rotația contingentului rus, acum Ucraina poate vorbi despre faptul că Rusia se comportă inadecvat și în pofida faptului că este garant și mediator în proces, Adunarea Generală ONU vorbește despre necesitatea retragerii trupelor, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului chiar spune că de facto Rusia a ocupat teritoriul, am în vedere cazul Ilașcu.”

Europa Liberă: În ajunul începerii Campionatului mondial de fotbal în Transnistria a avut loc o mișcare masivă de tehnică militară de la Tiraspol la Rîbnița. Rusia a explicat acest lucru prin faptul că are loc o anumită pregătire pentru combaterea unor eventuale atacuri teroriste. Cum a perceput asta Ucraina? Chişinăul a făcut un apel oficial către OSCE să ia atitudine în acest caz.

​Serghei Gherasimciuk: „Deplasarea coloanelor militare ruse este absolut inadmisibilă din trei motive. În primul rând, transportul militar era marcat ca fiind al pacificatorilor, în timp ce pacificatorii nu au astfel de transporturi. În al doilea rând, era o deplasare prin Zona de securitate fără o aprobare corespunzătoare a Comisiei Unificate de Control. În al treilea rând, aplicațiile militare, în sine, ale trupelor ruse și a unităților transnistrene nu corespund articolului 4 din Acordul de încetare a focului din 1992. Acest articol vorbește despre faptul că Grupul operativ de trupe ruse, GOTR, este o parte neutră și toate părțile trebuie să respecte neutralitatea GOTR. Partea transnistreană în cazul de față nu respectă neutralitatea GOTR, iar Grupul operativ de trupe ruse el însuși își subminează neutralitatea, așa că avem pe față o încălcare flagrantă pe care partea ucraineană o privește cu îngrijorare.”

Europa Liberă: Cum vedeți perspectivele negocierilor în formatul 5+2, având în vedere evenimentele de la Chişinău, apropierea alegerilor parlamentare etc.? Credeți că până la sfârșitul acestui an mai sunt posibile careva întâlniri, negocieri, înțelegeri?

Serghei Gherasimciuk: „Nu cred că vor fi evoluții spectaculoase până la alegerile parlamentare. Impresia mea este că ceea ce s-a făcut inclusiv la întâlnirea de la Roma și așa sunt înțelegeri care sunt percepute neunivoc și care nu satisfac nici pe departe toate părțile. Și cred că până la alegerile din Republica Moldova și până va fi clar care va fi raportul final de forțe în noul Parlament părțile din formatul 5+2 pur și simplu vor încerca să se comporte cu multă prudență pentru a nu crea premise pentru scenarii negative după alegeri.”

Europa Liberă: În Adunarea Generală a ONU reprezentantul Federaţiei Ruse a declarat că rezoluția va influența negativ procesul de negocieri și deja în viitorul apropiat acest lucru se va vedea. Care pot fi reacțiile de răspuns, pe această dimensiune, a Federaţiei Ruse?

Serghei Gherasimciuk: „Îmi este greu să ghicesc comportamentul Federaţiei Ruse. Eu cred că pur și simplu este un argument bun pentru consolidarea electoratului președintelui Dodon și a Partidului Socialiștilor. Președintele va spune că democrații și guvernul au compromis negocierile care mergeau într-un ritm susținut și va încerca să-și consolideze electoratul în jurul acestui subiect. Adică, impresia mea este că aceste mișcări vor putea avea impact mai mult pe plan intern pentru Republica Moldova.

Iar pe plan extern – ce impact au avut deciziile OSCE de la Porto și Istanbul? Practic niciun fel de impact. Rusiei i se amintea mereu despre faptul că încălcă înțelegerile, iar aceasta spunea: „Da, ok. Da, noi încălcăm.” Același lucru, cred eu, va fi și cu această rezoluție a ONU. Eu nu văd perspective de soluționare a conflictului.”

Europa Liberă: Un interviu cu expertul ucrainean Serghei Gherasimciuk.

***

Europa Liberă: Fostul președinte al Comitetului pentru conflicte înghețate din cadrul APCE, Stefan Schennach, crede că în cinci ani s-ar putea pune în aplicare o soluție pentru Transnistria. Parlamentarul socialist austriac spune într-un interviu acordat corespondentei Europei Libere la Bruxelles, Iolanda Bădiliță, că modelul a fost deja identificat și că, cel mai probabil, va fi vorba de o soluție de tip descentralizare pe modelul statutului Tirolului de Sud în cadrul Republicii Italiene.

Stefan Schennach: „Pentru rezolvarea unui conflict, ambele părți trebuie să fie mai flexibile”

​Europa Liberă: Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a votat o rezoluție propusă de Moldova și susținută de Marea Britanie, Georgia, Ucraina și alte șapte țări care cere Rusiei să își retragă trupele din Transnistria. Cum ați primit această veste?

Stefan Schennach: „Oricând o inițiativă pozitivă are succes mă bucur. În acest caz trebuie să se facă o precizare: trupele din ce perioadă? Trupele care erau acolo înainte de separarea proviciei? De peste 20 de ani în Transnistria nu se mai află soldați ruși.”

Europa Liberă: Știu că ultima ședință a Subcomitetului pentru conflicte înghețate, care a avut loc la Paris, a dezbătut doar situația din Transnistria.

Stefan Schennach: „Așa este. Ultima ședință a Subcomitetului pentru conflicte înghețate pe care am prezidat-o eu a fost doar despre Transnistria. Ne aflam sub presiunea timpului, pentru că mandatul meu se încheia (căci acceptasem președinția unei alte comisii din cadrul APCE), și, la fel, mandatul președinției austriece a OSCE se încheia. Transnistria este un caz aparte în rândul conflictelor înghețate. Dacă, spre exemplu, în Abhazia și Osetia, trupele rusești au un mandat oficial internațional, în Transnistria staționează armata a 14-a din fosta Uniune Sovietică, în Crimeea discutăm de trupe rusești contemporane.

Fiecare conflict are specificitatea lui, identitatea lui, istoria lui. Guvernul de la Chișinău nu cere ca toți soldații sovietici care se aflau în Transnistria înainte de independența țării de URSS să părăsească țara. Pentru că acești oameni sunt integrați în Transnistria. Să nu uităm că o treime din societatea moldoveană se identifică de identitate rusă. Să nu uităm, de asemenea, de găgăuzi. Dar dacă le cerem soldaților care au venit în ultimii 10 ani să părăsească Transnistria, acest lucru este rezonabil. Pentru că este clar, pentru toată lumea, că aceștia nu sunt cetățeni moldoveni.”

Europa Liberă: Cu alte cuvinte, pledați pentru o separare clară a soldaților care erau acolo înainte de independență și cei care au venit după.

​Stefan Schennach: „Da. Să nu uităm că pentru soldații care sunt acolo de peste 20 de ani, Transnistria este „acasă”. Și-au construit acolo case, au familii acolo, copiii li s-au născut acolo. Unde să plece? Credeți că au case în Moscova sau Sankt Petersburg? Nu, nu au. Deci ar trebui să plece doar cei care au venit după independență, dar și în cazul acestora cu grijă făcută analiza. Eu aș zice, doar cei care au venit în ultimii zece ani.

Pentru rezolvarea unui conflict, ambele părți trebuie să fie mai flexibile. Iată, există granița dintre Transnistria și Ucraina, care, desigur, este, de jure, granița R. Moldova. Eu am propus ca controalele la această graniță să fie făcute de cele trei părți: Moldova, Ucraina și Transnistria. Aceeași flexibilitate ar trebui să existe și în alte domenii, de la educație la transport şi asa mai departe. Ar trebui ca aeroportul din Chișinău să fie deschis şi celor din Transnistria. Dar cu rezoluții dure, în care o parte cere cu fermitate un anumit lucru, nu se poate ajunge la rezultate. Mai poți aștepta încă 20 de ani.”

Europa Liberă: Imediat după ce ați preluat mandatul de președinte al Subcomitetului pentru conflicte înghețate, în 2015, mi-ați spus într-un interviu că o soluție pentru Transnistria este cel mai lesne de găsit. Vă mențineți declarația?

Stefan Schennach: „Da. Și zidul dintre cele două părți s-a redus într-atât, încât se poate sări peste zid.”

Europa Liberă: Foarte frumoasă metaforă, foarte frumoasă și optimistă imagine. Dar pe ce vă bazați?

Stefan Schennach: „Da, sunt în continuare optimist. În ianuarie, în Paris, am mediat între așa numiții miniștri din Transnistria și o delegație de nivel înalt din Moldova. S-a zâmbit, am făcut poze impreună și le-am cerut permisiunea să nu mai folosesc formula „așa numit” când mă adresam celor din Transnistria. Cei de la Chișinău nu au protestat, pentru că și ei își doresc să se ajungă la o soluție. Toți dorim.”

Europa Liberă: Și care sunt variantele de lucru: Transnistria în cadrul R. Moldova, sau separat?

Stefan Schennach: „Nu, nu separat. Asta ar fi greșit. Nu pot folosi definiția care s-ar da acestei formule de organizare statală și administrativă în vestul Europei, ca atare voi spune așa: soluția ar fi statutul pe care îl are Tirolul de Sud în Nordul Italiei.”

Europa Liberă: Și care ar fi rolul Rusiei?

Stefan Schennach: „Știți… Pentru Rusia acest teritoriu nu mai are nicio importanță. Cred că și Rusia vrea să iasă din acestă poveste, căci nu îi mai poate susține.”

Europa Liberă: Un orizont de timp pentru Transnistria? În cât timp credeți că vom avea o soluție?

Stefan Schennach: „Transnistria? Sunt optimist. Cinci ani.”

Europa Liberă: Fostul președinte al Comitetului pentru conflicte înghețate din cadrul APCE, Stefan Schennach, în discuție cu corespondenta Europei Libere la Bruxelles, Iolanda Bădiliță.

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.