La microfon, Radu Benea, și bine v-am găsit la ediția săptămânală a emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumar:
Adunarea Generală a ONU cere Rusiei evacuarea completă și necondiționată a trupelor sale militare din Republica Moldova. Poziția oficialităților și opinii ale experților la Chișinău și Tiraspol. Permisiunea de import a produselor petroliere prin regiunea transnistreană a fost din nou extinsă, până la finele anului. Și... unde preferă să-și petreacă vacanța locuitorii din stânga Nistrului?
Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri și o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.
***
Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite a aprobat proiectul unei rezoluții care confirmă prezența ilegală a trupelor militare rusești pe teritoriul Republicii Moldova și cere retragerea completă și necondiționată a acestora. Reprezentantul Rusiei a criticat votul din 22 iunie, spunând că acesta ar putea dăuna reglementării conflictului transnistrean și apropierii între cele două maluri ale Nistrului. Administrația nerecunoscută de la Tiraspol a criticat și ea rezoluția, spunând că nici o decizie privind retragerea trupelor rusești din regiune nu poate fi luată fără să se țină cont de părerea sa. Mai multe, în cadrul emisiunii.
Rusia și-a motivat recentele mișcări ale trupelor sale în regiunea transnistreană prin pretinse amenințări teroriste dinaintea campionatului mondial la fotbal. La ultima ședință a Comisiei Unificate de Control, șeful delegației ruse, Ilia Uvarov, a spus că deplasările de trupe și tehnică militară, din 14 mai, s-au efectuat pentru întărirea pazei depozitelor de la Colbasna. Pe 15 iunie, Biroul politici de reintegrare de la Chişinău a sesizat Misiunea OSCE în legătură cu deplasarea neautorizată a trei coloane de tehnică militară rusă în Zona de Securitate, alcătuite din 40 de autocamioane și blindate, care s-au deplasat pe traseul Tiraspol-Grigoriopol-Dubăsari-Râbnița. Coloanele militare rusești au fost escortate de mijloace de transport speciale ale așa-numitei structuri milițienești din regiunea transnistreană.
La microfon Radu Benea, ascultați emisiunea Dialoguri transnistrene și o sinteză a știrilor la Radio Europa Liberă.
Săptămâna trecută, la Chișinău au continuat protestele în legătură cu invalidarea alegerilor din 3 iunie pentru fotoliul de primar al capitalei, câștigat de liderul Partidului Platforma DA, Andrei Năstase. Decizia primei instanțe a fost criticată și de organizații care au monitorizat alegerile. Îngrijorări au exprimat ambasada americană și delegația Uniunii Europene la Chișinău. Într-o declarație a Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului european, se spune că decizia, confirmată miercuri și de Curtea de Apel, s-a luat „într-o manieră lipsită de transparență” și având la bază „motive dubioase”, iar implicarea politicului în actul de justiție și în desfășurarea alegerilor contravine standardelor europene pe care Republica Moldova s-a angajat să le respecte.
Guvernul de la Kiev a actualizat lista entităților din Federația Rusă supuse sancțiunilor din cauza anexării peninsulei Crimeea și a sprijinului oferit de autoritățile de la Moscova separatiștilor din estul Ucrainei. Astfel, pe listă au fost incluse 30 de instituții juridice și 14 persoane fizice. În total, este interzisă intrarea pe teritoriul țării pentru aproape 1.800 de persoane și peste 750 de întreprinderi. De această dată în listă au fost incluse partide și entități politice care s-au implicat în organizarea alegerilor prezidențiale ruse în Crimeea. Este vorba, între altele, de Comisia Electorală de la Moscova, Partidul „Rusia Unită”, cel Liberal Democrat și Partidul Comuniștilor din Rusia.
Consiliul European a aprobat prelungirea cu încă un an a sancțiunilor legate de anexarea Crimeii de către Rusia în 2014. Măsurile Uniunii Europene includ interzicerea importurilor din Crimeea care nu au certificate ucrainene, interzicerea acostării navelor sub pavilion european în porturile peninsulei și interzicerea investițiilor europene în Crimeea. Uniunea Europeană a introdus mai multe sancțiuni economice și personale împotriva a sute de entități și indivizi pentru a pedepsi Rusia ca urmare a anexării Crimeii și a sprijinirii separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei.
Ați ascultat o sinteză a principalelor știri ale săptămânii trecute. Mai multe găsiți pe pagina noastră de internet, la europalibera.org.
***
Europa Liberă: Săptămâna trecută a fost marcată de evenimente politice de rezonanță pentru ambele maluri ale Nistrului. Dar înainte să trecem la temele anunțate, să ne amintim că este vară și că probabil mulți sunt și cu gândul la vacanță. Geografia preferințelor pentru concediile de odihnă ale locuitorilor regiunii transnistrene pare să nu se fi modificat față de anii trecuți, transmit corespondenții noștri. La fel și ofertele operatorilor turistici: Turcia, Egipt, Bulgaria și litoralul ucrainean de la Odesa care este și cel mai accesibil, nu însă, sau aproape deloc, cel din Crimeea după anexarea peninsulei de către Rusia. Destinațiile de odihnă sunt, de altfel, similare cu cele ale operatorilor turistici din Chișinău și Odesa. Unde ar prefera să-și petreacă vacanțele? I-am întrebat pe locuitori din Tiraspol și Bender:
- La mare va merge soția, la baza de odihnă, în Ucraina. Pentru că mai departe e scump, în Crimeea de exemplu. Într-o țară europeană, la fel, e scump.
- Dacă voi avea concediu, voi merge la odihnă. Obișnuim să mergem la mare - Luzanovka sau Gribovka, în Ucraina. Am vrut în Bulgaria, dar n-am reușit. Sunt multe lucruri care contează - și pașaportul, și banii, e destul ca unul din copii să se îmbolnăvească și, gata, plecarea-i anulată...
- Vrem să mergem, dar nu știm când, poate la finele lui august. Lucrăm, suntem antreprenori, în locul nostru nu va lucra nimeni. Căutăm mai ieftin - doar în Bulgaria.
- Chiar dacă voi avea concediu, îl voi petrece acasă. N-am posibilitatea să plec undeva. Voi merge la o cafenea, mă voi plimba prin parc, voi respira aer curat...
- Nu voi avea concediu, pentru că muncesc. Poate la anul, la Marea Neagră.
Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din regiunea transnistreană.
***
Europa Liberă: Guvernul de la Chișinău a decis, în ședința sa de miercurea trecută, permisiunea de import a produselor petroliere prin regiunea transnistreană, până la finele anului. Permisiunea dată 2016 este temporară și a fost extinsă până acum la fiecare jumătate de an. Autoritățile moldovene au permis importurile de carburanți pe cale ferată în Transnistria la cererea agenților economici din regiune, după ce în august 2016 Ucraina a blocat livrările – o măsură ce a supărat Tiraspolul. Transporturile de carburanți au fost redirecționate spre Ocniţa, în nordul Moldovei, de unde acestea ajung în Transnistria la stațiile feroviare Râbnița și Bender 2, unde sunt verificate de vameși transnistreni și moldoveni. Un mecanism de control vamal în comun la cele două puncte a fost convenit de Chișinău și Tiraspol la finele anului trecut. Autoritățile moldovene spun că mecanismul de import a carburanților prin frontiera de est a țării scurtează distanța de transportare cu cca 400 kilometri, ceea ce este în interesul agenților economici de pe ambele maluri ale Nistrului. Tiraspolul spune însă că măsura este în detrimentul său și ar prefera să importe direct din Ucraina. Cel mai mare importator de produse petroliere din stânga Nistrului este compania Sheriff, care controlează întreaga putere în Transnistria. Despre decizia guvernului de la Chișinău, Lina Grâu a discutat cu analistul economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko.
Serghei Melnicenko: „Dacă e să revenim la perioada de cinci ani în care puterea a fost deținută de Evgheni Șevciuk, atunci era evidentă tendința autorităților politice de a diminua ponderea și influența celui mai mare plătitor de impozite din Transnistria – a firmei Sheriff. Atunci s-a ajuns într-o situație în care puterea politică protejau firmele care îi erau afiliate, unele dintre care se ocupau printre altele de importul de produse alcoolice tari și mărfuri de larg consum. Acestor firme li s-au creat cele mai favorabile condiții preferențiale. Însă unele firme, abuzând de această protecție și încredere pe care o aveau din partea conducerii politice, au început să se ocupe de contrabandă deschisă. Acest lucru a fost scos la iveală de autoritățile din Ucraina și în consecință a fost o perioadă în care au existat dificultăți mari la importul mărfurilor de larg consum în Transnistria. În particular, Ucraina a interzis importul produselor petroliere pe cale feroviară prin stația Slobodka, în regiunea Rîbnița. Asta evident că nu a convenit principalului importator de produse petroliere – compania Sheriff. Până în acel moment, existau două căi de import de produse petroliere – prin Cuciurgan și prin Slobodka. Principalii furnizori de benzină, motorină și alte produse petroliere erau importate din Lituania și Belarus. Iar decizia de atunci a autorităților ucrainene a influențat direct logistica livrării produselor în interiorul Transnistriei. Practic, toate produsele petroliere veneau printr-un singur punct și abia apoi erau distribuite cu transportul auto către localitățile din nord. Și acest lucru presupunea pierderi din punct de vedere economic.
Respectiv, înțelegând că firma suportă pierderi, iar dacă firma suportă pierderi înseamnă că este prejudiciat și bugetul public, deja după schimbarea puterii actualele autorități ridicau în permanență această chestiune la toate negocierile - și în formatul 5+2, și la întâlnirile reprezentanților politici, și ăn grupurile de lucru. Toate astea, pentru că acest mecanism presupunea pierderi logistice de transport și nu era convenabil din punct de vedere economic.
Înțeleg că această decizie a Guvernului de la Chişinău prelungește acordul de circulație feroviară care a fost semnat încă în martie 2012 de Evghenii Șevciuk și primul ministru de atunci, Vlad Filat. Dacă este așa, atunci sigur că va fi o anumită ușurare pentru agenții economici care importă produse petroliere, pe fundalul faptului că la Cuciurgan sunt instalate posturi comune de control moldo-ucrainene și putem vorbi în continuare de o anumită prelungire a sancțiunilor economice împotriva Transnistriei.”
Europa Liberă: Știrea publicată spune că a fost prelungită până la sfârșitul anului permisiunea semnată în 2016.
Serghei Melnicenko: „În 2012 această înțelegere a fost semnată pentru prima dată – vă amintiți că după asta au fost și tot felul de acuzații de trădare la adresa lui Evgheni Șevciuk. Ulterior, aceasta a fost prelungită. Este un fapt pozitiv, putem vedea acest lucru doar ca un moment pozitiv.”
Europa Liberă: La întâlnirea de săptămâna trecută dintre reprezentanții politici ai Chişinăului și Tiraspolului a fost abordată chestiunea importului de produse petroliere. Vitali Ignatiev a subliniat că rămâne problema interdicției la importul prin Slobodka și Rîbnița, din nord. De ce credeți că acest subiect se ridică inclusiv la nivelul negocierilor politice?
Serghei Melnicenko: „Eu cred că asta se întâmplă din cauza greutății pe care o are furnizorul principal, compania Sheriff, din cauza ponderii pe care o are aceasta în procesele care au loc în Transnistria.”
Europa Liberă: Cum vedeți soluționarea pe termen lung a acestei probleme? Pentru că acum vedem că este vorba despre o înțelegere care este prelungită fiecare jumătate de an.
Serghei Melnicenko: „Ar fi bine ca problemele să fie soluționate pe ansamblu, complex, nu doar cu livrările de produse petroliere. Ar trebui să fie reglementat transportul tuturor mărfurilor – fie în regim de tranzit, fie de import sau export. Asta ar fi o mare realizare. Faptul că acum se dă permisiunea doar pentru jumătate de an un pic ridică semne de întrebare, în sensul că ce va fi peste jumătate de an? Cum să-și facă agenții economici planul de afaceri pentru anul viitor? Ce va fi ulterior? Deci, este un factor care frânează dezvoltarea businessului. Și eu nu cred că logistica de transport este obiectul unor divergențe politice sau confruntări politice. Deși pârghiile economice sunt folosite, fără îndoială.”
Europa Liberă: Cât de importantă este componenta care ține de importul produselor petroliere în economia regiunii transnistrene? Vedem că statisticile din ultima vreme indică o creștere economică, ce rol au produsele petroliere în continuarea acestei creșteri?
Serghei Melnicenko: „Este una foarte importantă. Este evident că de exemplu pierderile Uzinei metalurgice de la Rîbnița sunt foarte mari din cauza unei logistici care presupune căi mai lungi de livrare - și atunci când vine vorba despre importul de fier vechi, și la exportul producției finite. În orice proces de producție logistica de transport are un rol important în stabilirea prețurilor care devin mai puțin competitive pe piețele externe dacă costurile sunt mari. Repet, este doar un pas pozitiv.”
Europa Liberă: Opinia analistului economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko.
Doamnelor și domnilor, la microfon Radu Benea și vă reamintesc că ascultați emisiunea Dialoguri transnistrene la Radio Europa Liberă. Mai multe informații, inclusiv reportaje video despre realitățile din regiunea transnistreană puteți găsi oricând pe pagina noastră de internet, la europalibera.org.
***
Europa Liberă: Cum ați auzit la știri, Adunarea generală a ONU a aprobat, vinerea trecută, pe 22 iunie, proiectul rezoluției propuse de Republica Moldova în care se cere retragerea completă și necondiționată a prezenței militare ruse de pe teritoriul său. Ce conține rezoluția, cum a decurs votul și care au fost primele reacții – în relatarea Linei Grâu:
Adunarea Generală a ONU a adoptat, cu 64 de voturi „pentru” și 15 „împotrivă” rezoluția Republicii Moldova privind retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană.
Ministrul moldovean de Externe, Tudor Ulianovschi, a declarat că Grupul Operativ de Trupele Ruse, pe scurt GOTR, staționează în continuare ilegal pe teritoriul Republicii Moldova. Anterior acesta a declarat că rezoluția vizează trupele ruse din cadrul GOTR, nu și pe cele de menținere a păcii. 83 de state s-au abținut de la votarea rezoluției.
Cehia, Polonia și Marea Britanie s-a alăturat în calitate de co-sponsori la rezoluția Republicii Moldova. Rusia s-a opus vehement adoptării documentului, insistând chiar asupra retragerii rezoluției de pe agendă, însă propunerea nu a fost susținută de statele membre.
După adoptarea documentului, adjunctul reprezentantului Rusiei la ONU, Dmitri Polianski, a declarat că acesta va avea un puternic impact negativ asupra procesului de apropiere a celor două maluri ale Nistrului, precum și asupra progresului înregistrat în ultimul timp în reglementarea transnistreană:
„Viitorul apropiat va arăta ce lovitură dură a fost dată procesului de apropiere a celor două părți și e regretabil că viitoarele eșecuri se vor asocia cu Adunarea Generală ONU.”
Polianski a acuzat de asemenea și UE de „duble standarde” și de faptul că nu e interesată de o reglementare în problema transnistreană și că îi pasă doar de geopolitică, nu și de nevoile oamenilor din regiune.
Reprezentantul Rusiei a pus accent și pe faptul că la nivelul conducerii Republicii Moldova nu există unitate în subiectul retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană, iar proiectul de rezoluție inițiat de Guvern a fost criticat recent de președintele Igor Dodon. Acesta a calificat poziția Chişinăului ca fiind distructivă și a spus că e în detrimentul efortului de reglementare transnistreană sub egida OSCE.
Poziția Rusiei a fost susținută și de Siria, al cărei reprezentant a preluat mai multe teze ale argumentării rusești, spunând, printre altele, că formatul 5+2 este cadrul optim pentru a rezolva problemele ce țin de reglementarea transnistreană, iar rezoluția privind retragerea trupelor ruse „nu va îmbunătăți relațiile” dintre Republica Moldova și Rusia și ar putea compromite efortul de menținere a stabilității în regiune.
Reprezentanta Uniunii Europene la ONU a reafirmat suportul UE pentru integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute internațional și a subliniat necesitatea respectării acordurilor de la Istanbul:
„UE salută progresele în negocieri și va continua să le susțină, salută protocoalele de la Roma, susține un proces orientat către rezultate și care să aducă beneficii oamenilor de rând.”
***
Europa Liberă: La Tiraspol, reprezentantul politic Vitali Ignatiev a declarat că deciziile privind retragerea trupelor rusești din regiune nu pot fi luate fără a se ține cont de opinia administrației transnistrene. El a spus că Tiraspolul se opune acțiunilor ce pun în pericol pacea și securitatea la Nistru și că în Transnistria nu ar exista alți militari ruși decât cei care mențin pacea.
Presa de la Tiraspol citează și opinia fostului negociator din partea nerecunoscutei administrații, Vladimir Iastrebceak, potrivit căruia rezoluția ONU ar reanima tensiunile legate de prezența militară din Transnistria și așa numita „amenințare rusă”. Aceleași scopuri le-ar urmări și comentariile „exagerate” în opinia sa privind pericolul exercițiilor comune ale trupelor militare rusești și ale celor transnistrene.
Iar un alt analist de la Tiraspol, Igor Șornikov, și-a exprimat certitudinea că rezoluția Adunării Generale a ONU nu va influența în nici un fel activitatea operațiunii militare de menținere a păcii și nu va duce la dispariția prezenței militare ruse în regiune.
***
Europa Liberă: Colega mea Valentina Ursu a reușit să discute cu șeful diplomației moldovene, Tudor Ulianovschi, imediat după votul favorabil al Adunării generale a ONU asupra rezoluției:
Europa Liberă: Domnule ministru, dumneavoastră ați vorbit de la înalta tribună ONU despre nevoia de retragere a trupelor rusești din stânga Nistrului. De fapt, de la proclamarea independenței încoace se insistă pe această idee – ca armata rusă să plece din estul Republicii Moldova. A fost greu? A fost ușor? Totuși, vedem că țările care nu au sprijinit această rezoluție ridică semne de întrebare – Minskul, Armenia, Siria, Coreea de Nord, Cuba?
Tudor Ulianovschi: „ Nu a fost ușor. Este în premieră când o rezoluție de acest gen a fost adoptată de către Adunarea Generală ONU, cu o majoritate covârșitoare de 64 de voturi „pentru” și 15 „împotrivă”.
Ceea ce este cel mai important este că ONU a clasificat staționarea trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova ca o încălcare a dreptului internațional și într-adevăr, în lipsa principiului host nation’s consent, al acceptului țării gazdă.
În ceea ce privește țările care au votat împotrivă, vom face o analiză a particularităților specificului votului acestora. Dar și cu acest prileji aș dori să mulțumesc țărilor care au co-sponsorizat rezoluția noastră, deci țările care au preluat integral textul și mesajele noastre din rezoluție. Și cred că a fost un mesaj și un pas important pentru a obține un sprijin mult mai larg, care a fost de fapt astăzi și realizat.”
Europa Liberă: Reprezentantul Federației Ruse a spus că regretă acest vot al Organizației Națiunilor Unite. La ce vă așteptați din partea Moscovei în continuare?
Tudor Ulianovschi: „Ne așteptăm în continuare să fie realizată retragerea completă și necondiționată a trupelor și munițiilor de pe teritoriul Republicii Moldova, în special al Grupului Operativ al Trupelor Rusești, ceea ce și este de fapt unul din obiectele acestei rezoluții.
Nu cred că trebuie să așteptăm o declarație mai mult emotivă, aș spune eu, a reprezentantului Federației Ruse, dar să muncim în continuare. Nu este o finalitate această rezoluție, este un pas și un imbold pentru noi să fim mai fermi, mai perseverenți și să ne obținem integritatea teritorială fără trupe străine pe teritoriul nostru. Deci, avem o mai mare legitimitate în acest sens. Și contăm pe faptul că Moscova va respecta angajamentele sale de a retrage necondiționat și într-o manieră, cum a fost spus în rezoluție, organizată, cât mai curând posibil.
Desigur suntem conștienți că acest lucru nu va fi imediat realizat, dar cred că și Federația Rusă a primit un semnal din partea comunității internaționale și a ONU că trebuie să respecte integral independența Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dacă ne amintim despre și o altă rezoluție OSCE din 1999, atunci Federația Rusă și-a asumat această responsabilitate de a-și retrage trupele sale din stânga Nistrului, de pe teritoriul Republicii Moldova. A făcut un pas, ca după asta să dea înapoi. Ce iar motiva acum să reia acest proces?
Tudor Ulianovschi: „Într-adevăr, angajamentul a fost asumat la Istanbul în 1999 la OSCE. Acum, un alt element pe care această rezoluție de fapt îl consfințește, și adoptarea acesteia înseamnă că și ONU o promovează, este a face o distincție foarte clară între două procese care trebuie să fie privite în mod separat și necondiționat.
În primul rând, face distincție clară între obligativitatea retragerii trupelor și munițiilor, ca aceasta să nu fie în legătură cu reglementarea politică a conflictului. Și acest lucru pe de o parte este foarte important de realizat. Și credem că acest mesaj ne va oferi și nouă o pârghie de influență și de referință la ONU.
Ulterior urmează să facem un plan de acțiuni intern vizavi de acțiunile pe care le planificăm, având în vedere că deja este o rezoluție votată și urmează să o utilizăm la maxim prin organizarea unor evenimente și luări de poziții în diferite formate în cadrul ONU și nu doar, pentru a pune presiune pozitivă politică colegilor din Federația Rusă să își realizeze angajamentul.
Dar este important că într-adevăr, astăzi, s-a reușit oficializarea elementului că reglementarea politică a conflictului nu trebuie să fie o precondiție pentru retragerea trupelor.”
Europa Liberă: În ce mod se va răsfrânge această rezoluție ONU asupra negocierilor din formatul 5+2?
Tudor Ulianovschi: „Eu cred că mesajul este că retragerea trupelor trebuie să aibă loc și consider că dacă s-ar reuși finalizarea acestui demers de retragerea trupelor, elementul de forță va fi eliminat în cadrul reglementării conflictului transnistrean și ar oferi un cadru și un spațiu mult mai prielnic pentru promovarea măsurilor de consolidare a încrederii și obținerea unor rezultate mult mai bune în cadrul negocierilor în formatul 5+2.”
Europa Liberă: Opinia ministrului moldovean de externe, Tudor Ulianovschi, într-un interviu realizat de Valentina Ursu.
***
Europa Liberă: Rezoluția propusă de Republica Moldova la ONU a fost salutată, în general, de o parte a comunității de experți de la Chișinău, dar și criticată pentru că ar fi omis unele elemente cheie, cum ar fi operațiunea militară rusă de menținere a păcii. Printre aceștia se află și directorul Institutului „Viitorul”, Igor Munteanu. Într-o discuție cu Liliana Barbăroșie, fostul ambasador moldovean în Statele Unite, Igor Munteanu, spune că rezoluția propusă de Chișinău ar menaja Moscova prea tare.
Igor Munteanu: „Faptul că Republica Moldova pune chiar în titlul acestui proiect de rezoluție: „Evacuarea completă și necondiționată a trupelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova” arată o anumită deschidere sau un început de fermitate în formularea și articularea intereselor sale naționale.
Faptul este că întotdeauna apar și alte elemente care nu s-au inclus - ori au fost neglijate, ori omise – în proiectul de rezoluție și asta, într-un fel, creează câmpul pentru a dezbate raționalitatea și conceptul pe care îl promovează Republica Moldova. Printre omisiunile cele mai evidente ale acestui proiect de rezoluție aș putea menționa faptul că lipsește orice referință la misiunea de pacificare, care este o misiune vetustă, adică depășită în timp, și care a devenit o piedică în sine în calea reglementării politice și un instrument de manipulare din partea Federației Ruse, care utilizează astfel trupele sale în regiune sub mai multe ipostaze și sub mai multe egide.
A doua omisiune importantă pe care eu aș considera-o este că nu se cer niște sancțiuni clare din partea Republicii Moldova pentru nerespectarea obligației de evacuarea trupelor străine din partea Federației Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Și acest lucru ar fi fost posibil, dacă, de exemplu, autorii acestui proiect de rezoluție ar fi gândit conceptual mai larg ceea ce se cere în cadrul adunării a ONU. Situația din zona de securitate, exercițiile militare din ultima vreme, ele sunt menționate, dar ele nu sunt factual susținute, sprijinite de niște argumente care ar arăta că trupele paramilitare transnistrene sunt, de fapt, sprijinite militar și financiar pentru ca să se extindă și, într-un fel, să fie un factor de insecuritate în toată regiunea. Federația Rusă este principalul sponsor al acestui regim militarizat din partea stânga a Nistrului și despre acest lucru nu se prea vorbește în proiectul de rezoluție.”
Europa Liberă: Diplomația moldovenească, de exemplu, ar putea spune că rezoluția, în felul în care arată, e un rezultat al negocierilor, inclusiv cu state mari, pentru care Moldova poate nu este atât de importantă, e un simplu punct pe hartă, state pe care, poate, le-au convins să voteze pentru această rezoluție. Pentru dumneavoastră ar suna ca valabil un astfel de argument?
Igor Munteanu: „Total nevalabil, pentru că, din momentul în care faci pași mici, atunci când, după reuniunea de la Roma, emisarul de politică externă așa-zis al Transnistriei spune că: „Planul nostru de consolidare al statului transnistrean și de unire cu Rusia rămâne neschimbat”, în cazul acesta îți dai seama că toate acțiunile pe care le-au întreprins și facilitatorii, și mediatorii, și alte entități, a fost un eșec. Pentru că nu s-a schimbat nimic în montura ideologică a acelor care au reprezentat această regiune separatistă la Roma sau în alte capitale. Respectiv, este nevoie de o schimbare a paradigmei. Dacă, de exemplu, vii la New York cu asemenea proiect de rezoluție, trebuie să ai în spate o construcție.
Aici apare o altă misiune importantă: iată, de exemplu, pe data de 18 iunie 2018, deci luna asta, Ucraina a lansat o nouă rezoluție tot în ONU pe tema extinderii sancțiunilor economice aplicate Rusiei pentru anexarea Crimeii. Aceste sancțiuni, evident, sunt orientate spre companiile care continuă să dorească să facă comerț cu peninsula. Federația Rusă continuă să profite de anumite avantaje economice datorită faptului că, practic, statul ucrainean a fost scos din peninsulă și, evident, că această anexare abuzivă a teritoriului a prejudiciat extrem de mult structura economică a statului ucrainean.
Noi de ce nu facem nicio conexiune între ceea ce cerem – evacuarea necondiționată a trupelor militare cu sancțiuni economice impuse celor care profită de faptul că statul moldovenesc a fost fugărit din regiunea transnistreană? Marii moguli oligarhici ai Federației Ruse au intrat și, practic, au căpușit economia regiunii, alungând interesele statului Republica Moldova din regiune. Noi de ce nu avem nicio idee în privința sancțiunilor economice, pentru faptul că anumite grupuri oligarhice profită de slăbiciunea statului moldovenesc în stânga Nistrului?
Deci, toate aceste omisiuni vorbesc despre faptul că această declarație, rezoluție în ONU nu este singurul document și instrument prin care putem să atingem scopurile pe care ni le propunem. Și, doi, dacă spunem că avem scopuri clare de integrare, atunci lipsește documentul de bază, o politică unitară a statului în domeniul reintegrării Transnistriei. Pentru că, dacă nu îl avem, toată lumea arată cu degetul la slăbiciunile conceptuale ale poziției Chișinăului în acest domeniu.”
Europa Liberă: Un punct de vedere de la Chișinău, al fostului ambasador în Statele Unite, directorul Institutului „Viitorul”, Igor Munteanu, într-un interviu cu Liliana Barbăroșie.
***
Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Sunt Radu Benea și vă mulțumesc că ne ascultați. Aici e Radio Europa Liberă.