Observatorii electorali contestă numărul secțiilor de votare decise de CEC

Continuă de aproape o săptămână în justiție disputa dintre partide și autoritățile electorale privind numărul secțiilor de votare pentru alegătorii tot mai numeroși din diaspora și pentru cei din stânga Nistrului. A devenit și principala temă de campanie, iar întrebarea nu este neapărat cu cine o să voteze alegătorii la parlamentarele anticipate din 11 iulie, întrebarea este care alegători o să voteze sau mai bine zis care alegători o să poată vota, fără impedimente. În timp ce disputa s-a împotmolit în justiție, iar finalul ei rămâne imprevizibil, Liliana Barbăroșie s-a uitat la calculele făcute de Comisia Electorală Centrală când a decis asupra numărului secțiilor de votare, calcule puse la îndoială de Asociația Promo Lex, principala organizație a observatorilor electorali autohtoni:

Observatorii electorali contestă numărul secțiilor de votare decise de CEC

Promo-Lex a spus într-un raport, joia trecută, că în străinătate ar trebui să fie deschise cel puțin 150 de secții de votare, față de 146 cât a decis ultima dată comisia, iar Nicolae Panfil, șeful misiunii de observare a organizației, ne-a explicat azi că aceste calcule au la bază nu altceva decât cele trei criterii legale, prin urmare obligatorii pentru autorități, și anume statisticile privind numărul de cetățeni, înregistrările prealabile și prezența la vot în ultimul scrutin:

Nicolae Panfil

„Spre exemplu, în Franța, pe estimarea noastră de 150 de secții în total ar fi trebuit să existe 12 secții, dar s-au creat doar 10, în Germania - trebuiau să fie 15, dar s-au creat doar 9 ....În Rusia, conform calculelor noastre trebuiau să fie 15, dar au rămas 17.”

Despre secțiile pentru locuitorii regiunii estice, organizația la fel a spus că decizia comisiei de a deschide tocmai 41 de secții pare nejustificată, pentru că niște calcule simple aplicate de experții Promo-Lex, au arătat că ar fi suficiente 28. Din nou Nicole Panfil:

„Noi am luat numărul maxim care s-au prezentat la vot din regiune și acesta a fost de 37 de mii în parlamentarele din 2019, cu o rată de participare e de 1330 de alegători pe secție. Deci, chiar dacă admitem o dublare a participării persoanelor – să zicem că nu 1330, dar să vină chiar și 2600, sau chiar 3000 cât e numărul disponibil de buletine de vot – chiar și așa 28 de secții sunt absolut suficiente.”

Promo-Lex este doar una din organizațiile neguvernamentale - membre ale Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte, pe scurt CALC - care contestă, la fel ca o serie întreagă de competitori electorali, numărul de secții decis de comisie atât pentru străinătate, cât și pentru locuitorii regiunii transnistrene.

Calculele Asociației pentru Democrație participativă ADEPT, de exemplu, ar arăta că, dacă erau luate în seamă cele trei criterii, comisia ar fi redus cu 4 numărul de secții pentru Rusia, cu 1 în Grecia, în timp ce într-o serie de țări occidentale, de la Franța șa Marea Britanie, ar fi fost necesar un supliment de tocmai 19 secții, așa cum ne-a spus Elena Prohnițchi, secretară a CALC și reprezentantă a ADEPT:

„Pentru că au existat 19 secții de vot în turul doi al scrutinului prezidențial în care s-au epuizat cele 5 mii de buletine de vot – deci este un indicator clar că este necesară suplimentarea secțiilor de votare anume în aceste localități.”

Ce arată cifrele totuși? În Rusia, unde au votat în prezidențiale 14 mii și s-au înscris pentru actualul 7 mii de cetățeni, CEC a decis să lase să funcționeze 17 secții de votare. Dar în Germania, cu 24 de mii de participanți la ultimul scrutin și 14 mii de preînregistrări, aproape dublu față de Rusia – numărul de secții decis e de doar 9. O altă comparație: în Franța vor funcționa 9 secții, în vreme ce numărul de participanți din cursa prezidențială a fost de 26 de mii, iar pe liste de alegători înregistrați prealabil figurează 8 mii de semnături.

La fel arată cifrele pentru Marea Britanie, unde vor fi deschise 10 secții, cu toate că la scrutinul precedent au participat 26 de mii de cetățeni și alte 16 mii s-au înregistrat prealabil.

Concluzia pe care o trag organizațiile din CALC, urmare a acestor confruntări de cifre, e că: „Deci, prin hotărârile sale, CEC a ignorat cele trei criterii prevăzute în codul electoral, dar și-a ignorat propriile sale decizii de la alegerile din 2020, când a aplicat cele trei criterii în baza unui algoritm”, spune Elena Prohnițchi.

Necunoscuta esențială rămâne, acum, ce va spune justiția, un proces pe secțiile de vot din străinătate fiind inițiat încă săptămâna trecută de șase competitori în Curtea de Apel Chișinău, iar altul – pe secțiile pentru regiunea estică – se judecă acum în Curtea Supremă de Justiție. Temerea partidelor că instanțele le-ar putea declara inadmisibile plângerile a adus aceste formațiuni la Curtea Constituțională, dar instanța a spus azi că, deși nu e de competența ei să se pronunțe, celelalte instanțe sunt în schimb obligate s-o facă.