Observatorii spun că alegerile au fost în general corecte, deși s-au înregistrat nereguli

Scrutinul a fost organizat profesionist, în pofida provocărilor impuse de pandemie şi în pofida unor lacune legislative legate de finanțarea campaniei și soluționarea litigiilor electorale.

Obsevatorii spun că alegerile au fost în general corecte, deși s-au înregistrat nereguli

Campania electorală a fost şi ea una competitivă, dar pe tot parcursul procesului au persistat acuzații de cumpărare a votului. Iar biserica ortodoxă, contrar legislaţiei, l-a sprijinit în campanie pe președintele în exercițiu. Sunt doar câteva constatări preliminare ale observatorilor.

Misiunea de observare a OSCE/ODIRH, care are reputația unui important arbitru când e vorba de recunoașterea internațională a oricărui scrutin, a fost nevoită, din cauza pandemiei, să-şi reducă echipa de observatori. Membrii misiunii au vizitat un număr limitat de secții de votare şi nu au observat într-o manieră sistematică sau cuprinzătoare procedurile din ziua alegerilor, dar au monitorizat cu atenţie procesul electoral per ansamblu, a precizat Corien Jonker, şefa misiunii de observare.

Primul tur al alegerilor prezidențiale a respectat în general standardele democratice, dar trebuie soluționate lacunele şi ambiguitățile din legislație legate de înregistrarea candidaților, finanțarea campaniilor și soluționarea litigiilor electorale, a spus oficiala. Ea a mai spus că rămâne a fi o îngrijorare polarizarea și controlul mass-media, chiar dacă în această campanie candidații electorali au avut o mediatizare, în mare parte, echilibrată. Legislaţia privind mass-media trebuie îmbunătățită întrucât majoritatea mass-media sunt afiliate politic şi sunt sponsorizate direct sau indirect de diferite forțe politice, piața de publicitate este şi ea puternic controlată de forțe politice, ceea ce limitează independența și imparțialitatea presei, se mai constată în raportul de monitorizare al observatorilor OSCE.

Campania electorala a fost una, în general competitivă, dar marcată de acuzaţii privind implicarea factorului extern ceea ce a umbrit temele principale ale cursei.

Raportul mai constată că „șansele egale ale concurenților de a face campanie au fost sfidate de interpretarea de către CEC a legii care a restricționat posibilitatea partidelor de a contribui financiar pentru susținerea candidații lor”.

O altă observaţie a misiunii OSCE este că deşi legislația interzice instituțiilor religioase să se implice în campanie, „Președintele în exercițiu a fost susținut de Biserica ortodoxă și a folosit evenimente religioase în scopuri electorale”.

Cu referire la ziua votării, observatorii constată că „acuzațiile pe scară largă cu referire la cumpărarea voturilor și transportarea organizată a alegătorilor amplificate de către susținători și de unii candidați au dus la blocarea drumurilor și la tensiuni care au afectat libertatea de circulație a alegătorilor și accesul lor la secțiile de votare în unele regiuni”, concluzionează misiunea de observatori din partea OSCE. Raportul face referinţă, cel mai probabil, la incidentele de la câteva secții de votare destinate alegătorilor din regiunea transnistreană, unde s-a încercat blocarea circulației cu implicarea unor localnici, veterani, dar şi deputaţi.

Scrutinul de duminică a fost monitorizat de un număr extrem de redus de observatori internaționali. Din cauza pandemiei, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a renunţat să monitorizeze „pe viu” scrutinul, iar Rețeaua europeană a organizațiilor de monitorizare a alegerilor la fel ca şi OSCE şi-a limitat numărul observatorilor, urmând marţi să-şi prezinte concluziile.

Scrutinul a fost monitorizat şi de Misiunea de Observatori ai Comunității Statelor Independente(CSI) care a anunţat luni că primul tur al alegerilor prezidențiale s-au desfășurat democratic și în conformitate cu legislația electorală.

Pavel Postică, lPromo-LEX

Asociația Promo-LEX, cea mai mare organizație de observatori electorali naţionali, a înregistrat aproape 500 de posibile incidente şi abateri în timpul desfășurării scrutinului de duminică. Numărul acestora e mai mare decât la precedentul scrutin prezidențial, dar mai mic decât la parlamentarele de anul trecut. Printre principalele abateri raportate de observatori se numără oferirea de recompense materiale pentru exercitarea votului, agitaţie electorală în preajma secţiilor de votare, transportarea organizată a alegătorilor, votare nejustificată în grup şi nerespectarea în unele secţii de votare a măsurilor anti-Covid. Şefului misiunii de observare a alegerilor, Pavel Postică, spune că principala lecţie a primului tur de scrutin prezidențial este nevoia mecanismelor alternative de vot date fiind dificultățile întâmpinate de alegătorii din diaspora şi incidentele raportate la secțiile de votare destinate alegătorilor din regiunea transnistreană:

„Parlamentul R. Moldova are obligația morală să implementeze mecanisme alternative de vot aşa încât toţi alegătorii care vor să voteze să poată să facă acest lucru nu doar prin metodele tradiţionale cu care ne-am deprins la momentul de faţă şi anume prezentarea directă la secţiile de votare, dar şi prin mecanisme alternative. În special atrag atenția la conaționalii noștri din diaspora, cetăţenii R. Moldova la locuiesc în regiunea transnistreană şi multe alte categorii de alegători care din diferite considerente nu au reuşit să ajungă la secţiile de votare.”

Observatorii asociației Promo-LEX au realizat, în mod tradițional, numărarea paralelă a voturilor exprimate de alegători. Rezultatele obţinute sunt apropiate de cele anunțate de Comisia Electorală Centrală. Numai că observatorii nu au numărat voturile din diaspora şi cele ale alegătorilor din stânga Nistrului, motiv din care clasamentul celor ajunși în turul doi e inversat.