Președintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil, a lăsat de înțeles joi că instituția sa ar putea reveni asupra opiniei anterioare despre exit poll-ul din ziua alegerilor de duminică, intenționat de două organizații neguvernamentale de la Chișinău, printre ele Institutul de Politici Publice, și sprijinit financiar de o fundație americană și de o misiune diplomatică occidentală de la Chișinău.
CEC-ul spusese odată cu anunțul studiului că nu-l va autoriza, pentru că un exit poll nu poate fi făcut la telefon, așa cum își propun autorii, din cauza pandemiei. „Am dat un răspuns intermediar, dar vom examina chestiunea în ședința CEC și ne vom spune părerea oficială,” a explicat Cimil. Igor Dodon, în schimb – competitor în campania actuală pentru al doilea mandat de președinte – a criticat intenția ca fiind o aberație. Dar se va întâmpla în continuare?
Ceea ce este absolut clar e că Igor Dodon nu-și dorește exit poll-ul, pentru că, spune el, ar putea fi folosit ca declanșator de proteste postelectorale, inițiatorii exercițiului îl suspectează că s-ar teme de descoperirea măsluirii votului în propriul beneficiu, în timp ce comisia electorală centrală e hotărâtă să analizeze mai atent subiectul într-o următoare ședință.
Care exit-poll la telefon, oameni buni? Ce fel de obiectivitate, ce vreți să faceți voi?
Opinia lui Igor Dodon a devenit cunoscută azi, la o zi de la anunțarea sondajului, după ce a fost formulată în emisiunea sa de pe blog „Președintele răspunde”, o emisiune la care șeful statului – participant al cursei electorale - nu a renunțat nici pe timp de campanie:
„Oameni buni, ce fel de exit-poll-uri la telefon? Ce e cu operațiile acestea? În toată lumea exit-poll-urile se fac la biroul electoral. Cineva vrea să mai spele vreo trei milioane de lei sau 150 de mii de euro. Care exit-poll la telefon, oameni buni? Ce fel de obiectivitate, ce vreți să faceți voi? Sondajele voastre arată care este situația. Nu încercați să destabilizați situația. Mă refer atât la oponenții mei politici cât și către mult stimații parteneri de dezvoltare, în special occidentali. Nu alimentați aceste lucruri”.
Comentând acuzația de spălare de bani formulată de Igor Dodon, Arcadie Barbăroșie, directorul IPP, a spus, citat de tv8, că nu înțelege unde vede autorul ei o astfel de intenție, din moment ce finanțatorii sunt clari, au fost anunțați de la bun început și toate cheltuielile vor fi raportate.
Dorin Cimil, președintele CEC care și-a atras miercuri critici dure din partea organizatorilor cercetării după ce comisia sa spusese într-un comunicat, dar fără a se întruni, că o chestionare la telefon nu poate fi echivalată cu un exit poll în toată legea, problema principală fiind riscul afectării secretului votului, azi, când ne-a dat un interviu, a afirmat că poziția oficială a comisiei abia urmează:
„Am dat un răspuns intermediar la cererea respectivă, dar el a venit din informațiile care existau în spațiul public. Cererea oficială semnată de organizatori a venit la CEC azi și avem nevoie de timp să o examinăm și să ne formulăm poziția într-o ședință, așa cum urmează procedura. Nu vreau să mă ante-expun, pentru că în acest caz nu o să pot să votez.”
Igor Boțan, analistul electoral căruia i-am solicitat un punct de vedere asupra controversei, l-a contrazis atât pe Igor Dodon, spunând că exit-poll-urile niciodată până acum nu au dus în R. Moldova la proteste, cât și autoritatea electorală, nefiind de acord cu probleme juridice pe care le-a invocat aceasta atunci când a spus că nu poate autoriza exit poll-ul:
„Mie mi se pare oarecum straniu că până acum am avut vreo 5-6 exit-poll-uri și niciodată nu aui existat astfel d e manifestări postelectorale ca protestele care să fi fost generate de exit-poll.”
Până acum, în alegerile moldovene au existat de la exit-poll-uri extrem, chiar nemaiîntâlnit de exacte – iar un exemplu în acest sens a fost sondajul din scrutinul local din 2015 câștigat în Chișinău de Dorin Chirtoacă – până la jenant de inexacte, cum a fost o măsurare efectuată la un scrutin din 2010 sau cea a alegerii primarului de Chișinău din 2019. Nereușitele din trecut nu anulează, însă, crede Boțan, valoarea sociologică incontestabilă a oricărei cercetări, măcar și din simplul fapt că ar duce la perfecționarea capacităților celor ce se ocupă de astfel de exerciții, iar acest studiu anume, chiar dacă este neobișnuit și ar putea, fiind efectuat la telefon, suferi de inexactitate, merită o încercare.
Din nou, Igor Boțan: „Deci, asta ar fi un fel de răspuns celor care se tem de exit-poll: vă temeți pentru că aveți de gând să mistificați rezultatele alegerilor. Și ar fi și un răspuns pentru cei care spun că nu vă permitem să faceți exit-poll pentru că l-ați putea folosi în scopuri murdare – e un ping-pong bazat pe presupuneri, pe care le-am putea numi și insinuări. Într-o societate normală ar trebui să avem încredere unii în alții.”
În ce-i privește pe inițiatori, aceștia au spus clar în momentul lansării studiului că au temeiuri să bănuiască puterea de la Chișinău de încercarea de a trișa rezultatele în favoarea candidatului ei, Igor Dodon. Potrivit lor, chestionarea se va face la numere de telefon generate în mod automat, prin urmare nu poate fi vorba despre nici un fel de acces la date cu caracter personal, așa cum a pretins comisia electorală centrală. Despre opoziția CEC-ului, aceeași autori au spus că e semn de complicitate cu Igor Dodon, iar despre semnul de întrebare sociologic ridicat de sondaj - dacă poate sau nu metoda telefonică asigura reprezentativitatea necesară unui astfel de exercițiu – realizatorii au spus că își asumă orice risc de imagine, doar ca rezultatele alegerilor să fie cât mai atent monitorizate.
