Ofertă de nerefuzat: Central-asiaticii, ademeniți de Rusia să muncească în Ucraina ocupată

Urmat a semnat un contract de muncă cu o companie rusă care îl va plăti cu aproximativ 120 de dolari pe zi pentru a aduna soldații ruși morți pe linia frontului din Ucraina.

Muncitorul migrant din Kârgâzstan, care nu a dorit ca numele său de familie să fie publicat, spune că este conștient de riscurile implicate și că a discutat subiectul cu emigranții kârgâzi care lucrează în zonele de război din Ucraina.

„Mi-au spus că uneori ajung în bătaia focului și că unii dintre ei au fost uciși”, a declarat Urmat pentru serviciul kârgâz al RFE/RL. "„Oamenii fac munca aceasta pentru că sunt într-o situație disperată. Unii au datorii".

Sute de migranți din Asia Centrală au fost angajați de firme rusești pentru a lucra pe teritoriul ucrainean ocupat de Rusia, în ciuda avertismentelor guvernelor lor de a nu merge în Ucraina. De asemenea, Kievul a declarat că acești muncitori vor fi considerați complici ai invadatorilor ruși.

Majoritatea migranților lucrează în construcții în orașe devastate de război, precum Mariupol. Alte locuri de muncă presupun săparea de tranșee și strângerea cadavrelor.

Un tractor care transportă sicrie către un cimitir din așezarea Starii Krîm de lângă Mariupol, pe 4 februarie.

Mai multe femei migrante din Asia Centrală au declarat că li s-au oferit, de asemenea, locuri de muncă în spitale, cantine și fabrici cu profil militar din estul Ucrainei ocupate.

Banii reprezintă principala motivație pentru migranți. Pentru munca în domeniul construcțiilor în părțile Ucrainei controlate de ruși, de pildă, se oferă salarii cuprinse între aproape 2.000 și 3.300 de dolari pe lună, cu mult mai mult decât pot câștiga muncitorii în Rusia.

În timp ce salariile lucrătorilor migranți variază foarte mult în diferite regiuni din Rusia, mai mulți au declarat pentru RFE/RL la 7 martie că câștigă între 600 și aproximativ 1200 de dolari pe lună.

Blocați în Ucraina

Locurile de muncă în Ucraina sunt anunțate pe pagini de internet, grupuri Telegram și alte mijloace de comunicare socială. De asemenea, migranții află despre locuri de muncă de la angajatorii lor sau din gură în gură de la colegii din Asia Centrală, după cum spune Sorbon K., un muncitor din Tadjikistan.

Sorbon susține că câștigă aproximativ 1.200 de dolari pe lună ca muncitor în construcția de drumuri, un loc de muncă pe care spune că este „unul dintre cele mai bine plătite” pentru muncitorii sezonieri necalificați din Surgut, orașul din vestul Siberiei în care locuiește.

„Majoritatea migranților din Asia Centrală pe care îi cunosc aici nu sunt deloc interesați să meargă în Ucraina pentru a munci, dar din când în când aud că cineva a plecat acolo", a spus el. „Cunosc un tadjik care a plecat să lucreze în Mariupol și apoi și-a încurajat rudele să i se alăture".

Mariupol, un an de la devastatorul asediu rusesc

În anunțurile publicate, se spune că locurile de muncă din Ucraina sunt sigure și bine plătite. Dar zeci de migranți care lucrează în Ucraina se plâng că nu primesc salariile care le-au fost promise.

Unii dintre lucrătorii dezamăgiți care au încercat să părăsească Ucraina nu au fost lăsați de către polițiștii de frontieră ruși să revină în Rusia.

La 25 februarie, un cetățean kârgâz care lucra pentru o companie rusă în Ucraina a declarat pentru RFE/RL că polițiștii de frontieră l-au împiedicat să se întoarcă în Rusia.

Bărbatul - care nu a dorit ca numele său să fie publicat din motive de securitate - spune că a ajuns în Mariupol împreună cu aproximativ 400 de muncitori, inclusiv 20 de cetățeni kârgâzi, în mai 2022, la scurt timp după ce orașul de coastă a căzut în mâinile forțelor rusești.

„Am venit la Mariupol după ce am semnat un contract cu o companie de construcții rusă și lucrez aici de mai bine de opt luni”, le-a spus el jurnaliștilor de la serviciul kârgâz al RFE/RL prin telefon din estul Ucrainei. „Am hotărât să părăsesc Ucraina pe 24 februarie, dar polițiștii de frontieră ruși nu m-au lăsat să reintru în Rusia. Au spus că numele meu se află pe lista neagră. Nu am nicio idee de ce”.

RFE/RL nu poate verifica afirmațiile bărbatului. Diplomații kârgâzi din Moscova au declarat că încearcă să clarifice situația.

Rusia este o țară gazdă pentru milioane de lucrători migranți din Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan - foste țări sovietice afectate de zeci de ani de un șomaj accentuat.

„Nu este o decizie morală”

Se pare că firmele rusești au vizat chiar și femei condamnate din Asia Centrală aflate în închisorile rusești pentru a lucra în Ucraina în schimbul banilor și al anulării cazierului lor judiciar.

Tilekmat-ata, un locuitor al orașului Osh din sudul Kârgâzstanului, spune că fiica sa în vârstă de 31 de ani execută o pedeapsă de șase ani de închisoare în Rusia, fiind acuzată de trafic de droguri.

Bărbatul se teme că fiica sa - asistentă medicală de profesie - este ademenită să lucreze în Ucraina. Recent, aceasta i-a cerut tatălui său să îi trimită diploma de la facultatea de medicină.

„Nu am de gând să-i trimit niciun document”, a declarat Tilekmat-ata pentru RFE/RL. „I-au promis un salariu de aproximativ 1200 de dolari pe lună. Se spune că rușii recrutează medici din închisori”.

Tilekmat-ata este ferm convins că fiica sa„"trebuie să rămână acolo unde se află” și să își ispășească pedeapsa care i-a mai rămas în închisoare, în loc să plece în Ucraina.

Hosiiat Safarmatova, o fostă profesoară de matematică din provincia nordică tadjică Sughd, a trăit cea mai mare parte a ultimului deceniu în provincia rusă Tiumen, o destinație populară pentru zeci de mii de lucrători migranți din Asia Centrală.

Safarmatova spune că știe aproximativ o jumătate de duzină de tadjici și uzbeci din cartierul ei care au lucrat în orașele ucrainene ocupate de Rusia sau „se gândesc să meargă acolo”.

„Ceea ce mă frapează este că majoritatea dintre ei nu se gândesc dacă este bine sau rău să meargă în Ucraina pentru a munci. Pentru ei, este doar un alt loc de muncă, spune ea.

La fel ca mulți ruși, cei mai mulți migranți din Rusia cred în versiunea oficială a Moscovei cu privire la război și acuză Ucraina și țările occidentale că l-au declanșat.

„Unii dintre ei au vrut să meargă în Ucraina, dar în cele din urmă au ales să nu o facă din pricina diverselor riscuri - nu pentru că au crezut că ar fi imoral sau greșit”, adaugă ea.