La urnele de vot în întreaga Uniune Europeană sunt așteptați circa 370 de milioane de alegători europeni, care trebuie să-și exprime opțiunea politică într-o perioadă în care blocul comunitar se află într-o incertitudine geopolitică fără precedent, la doi ani și jumătate de la începutul invaziei rusești asupra Ucrainei.
UE se află în incertitudine și în ce privește relația cu principalul său partener - Statele Unite ale Americii. Posibila victorie în alegerile prezidențiale a lui Donald Trump și revenirea sa la Casa Albă este un subiect amplu discutat, reușind să ducă și la creșterea popularității partidelor europene care împărtășesc viziunile fostului președinte american.
În marea majoritate a țărilor membre ale Uniunii, votul va avea loc duminică, 9 iunie. Însă alegătorii din Țările de Jos ar putea, prin votul lor din 6 iunie, să ofere o primă privire asupra potențialei ascensiuni a extremei drepte, care potrivit sondajelor, ar putea ajunge o forță definitorie, dacă nu conducătoare, în viitorul Parlament European.
După olandezi, pe 7 iunie, la urne sunt chemați irlandezii. Letonii, maltezii și slovacii vor vota pe 8 iunie. Pe 7 și 8 iunie, votul va avea loc în Republica Cehă, iar pe 8 și 9 iunie în Italia, în timp ce în restul țărilor UE alegătorii se vor duce la urne duminică, 9 iunie, potrivit DPA. (Estonia are un calendar mai special, acolo a început să se voteze electronic de pe 3 iunie, deja.)
Mișcările extremiste țintesc primele locuri
În Olanda, Partidul Libertății, condus de Geer Wilders, câștigătorul surpriză în parlamentarele din noiembrie anul trecut, este dat drept învingător și în alegerile europarlamentare de joi. Deși a renunțat la promisiunea unui „Nexit”, formațiunea lui Wilders, acum acceptată la guvernare, rămâne profund eurosceptică.
AFP observă mesajul paradoxal al acesteia, adică dorința de a obține mai multă putere în interiorul UE, cu scopul de a o „slăbi”.
Țările de Jos sunt doar una din lunga listă de state membre ale UE unde partidele naționaliste și de extremă dreapta sunt așteptate să ajungă pe primele locuri în aceste alegeri. Sondajele sugerează că extrema dreaptă ar putea lua până la un sfert din cele 720 de mandate din viitorul Parlament European, ajungând astfel o forță politică influentă, cu un cuvânt greu de spus asupra politicilor Uniunii Europene.
Ar fi vizate astfel politicile în domeniul schimbărilor climatice, relațiile cu SUA și China, sprijinul pentru Ucraina, extinderea Uniunii Europene și adaptarea la inovațiile din domeniul Inteligenței Artificiale. Extremiștii de dreapta ar putea avea un cuvânt greu de spus și asupra viitoarei Comisii Europene, unde actuala președintă, Ursula von der Leyen, care nu a negat că ar accepta să colaboreze cu extrema dreaptă, dorește să obțină un al doilea mandat.
Partide precum Adunarea Națională a lui Marine Le Pen din Franța, Frații Italiei ai prim-ministrei Giorgia Meloni sau Fidesz a premierului maghiar Viktor Orban, sunt așteptate să ajungă pe primele poziții în urma acestor alegeri. În Germania, AfD (Alternativa pentru Germania) este pe locul doi în sondaje, iar în Austria, Partidul Libertății de extremă dreapta, se poziționează pe primul loc.
Spre deosebire de acum cinci ani, formațiunile populiste și de extremă dreapta, au ajuns să facă parte din coalițiile de guvernare din cel puțin trei state europene, notează AP.
Nici România nu este o excepție. Sondajele indică un succes pentru Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) care are șanse mari să ajungă pe locul doi, în urma coaliției PSD-PNL aflată la guvernare. În România votarea va avea loc pe 9 iunie, fiind posibilă inclusiv pentru cetățenii români din Republica Moldova, unde au fost deschise 52 de secții de votare românești.
Europarlamentarele, un mesaj pentru politica națională
AP scrie că europarlamentarele sunt văzute de alegătorii europeni mai mult ca un mijloc de a transmite un mesaj clar către clasa politică națională, privind felul în care sunt gestionate crizele cu care cetățenii se confruntă. În mod obișnuit, prezența la vot în aceste alegeri a fost mereu scăzută. În 2019 a ajuns la 50,7%.
Și de această dată, sondajele indică o nouă victorie pentru Partidul Popularilor Europeni ai Ursulei von der Leyen, fiind vorba de circa 172 de mandate. Cum ele nu sunt suficiente pentru a guverna pe cont propriu, analiștii se așteaptă ca actuala coaliție cu Socialiștii și Democrații, care ar obține 143 de locuri și Renew cu alte 75 de mandate, să continue.
Alegerile europarlamentare sunt al doilea cel mai mare exercițiu democratic la nivel mondial, după scrutinul-record din cea mai populată democrație a lumii, India, care s-a încheiat pe 3 iunie.
După alegeri, eurodeputații ar urma să-și aleagă președintele în prima sesiune plenară din 16 - 19 iulie. Apoi, cel mai probabil în septembrie, ei vor numi președintele Comisiei Europene, care este ales de statele membre.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te