Parlamentul European va avea din această vară 720 de eurodeputați, cu 15 mai mulți decât acum. României îi revin 33 de locuri, la fel ca în mandatul actual, care se încheie în iunie.
În R. Moldova, membrii din partea României în Parlamentul European vor putea fi votați la 52 de secții care vor fi deschise la 9 iunie, cu 16 mai multe decât la scrutinul european precedent.
Cele mai multe secții de votare, 13 la număr, vor fi la Chișinău. La Bălți vor fi deschise două și în alte 37 de localități, câte o secție. Adresele tuturor secțiilor de votare le găsiți aici.
Candidații care promit să susțină integrarea R. Moldova în UE
Patru din cele 14 partide românești care au înaintat candidați la europarlamentare susțin că vor promova cauza aderării R. Moldova la Uniunea Europeană.
Reprezentanții alianței dintre Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL), la putere acum în țara vecină, au fost la Chișinău la sfârșitul lunii martie și au promis că vor sprijini R. Moldova în procesul de aderare la UE.
La evenimentul organizat la Chișinău, liderul PNL, Nicolae Ciucă, a spus că membrii partidului său „trec tot mai des Prutul” și că România este necondiționat alături de R. Moldova.
Tot la sfârșitul lui martie, și-a prezentat la Chișinău promisiunile electorale și Alianța Dreapta Unită (ADU) și anume, să sprijine integrarea R. Moldova în UE, decuplat de Ucraina, care, potrivit formațiunii, ar avea nevoie de mai mult timp pentru aderare.
Reprezentanții ADU au mai promis că europarlamentarii săi vor insista pe alocarea fondurilor europene pentru contracararea subversiunilor rusești și sporirea participării R. Moldova la programe europene, precum Horizon Europe, Fiscalis, Customs, LIFE, EU4Health, Erasmus+, Erasmus Mundus.
ADU este formată din Uniunea Salvați România (USR), partidul fostului președinte al României, Traian Băsescu, Mișcarea Populară (PMP), condusă de Eugen Tomac, și Forța Dreptei, partidul fostului premier român și ex-președinte al PNL, Ludovic Orban.
Fondat de fostul președinte al USR, Dacian Cioloș, cap de listă pentru un nou mandat de europarlamentar, Partidul Reînnoim Proiectul European al României (REPER) dedică Republicii Moldova a șaptea direcție de dezvoltare din programul pentru europarlamentare.
REPER spune că „va continua să lupte” pentru aderarea R. Moldova în UE până cel târziu în 2030 și va sprijini R. Moldova în delegația UE-Moldova și în toate comisiile parlamentare în care vor fi prezenți reprezentanții săi.
Partidul Alternativa Dreaptă declară în programul său electoral că promovează și susțin relațiile speciale cu R. Moldova și aspirațiile sale europene. În același timp, partidul își dorește „renașterea sentimentului pro-românesc” în societatea moldoveană pentru o eventuală unire a celor două state și pentru asta propune o serie de acțiuni. De exemplu, să fie simplificată procedura de acordare a cetățeniei române „pentru cei care se declară etnici români în documentele oficiale”, iar solicitanții de burse de studii în România „să demonstreze atașamentul față de cultura și valorile românești”.
Candidații care pledează pentru unirea R. Moldova cu România
Cu 15 candidați pentru Parlamentul European, Partidul Noua Românie (PNR) susține că va demara procedurile de „reunificare a României cu Basarabia”. Într-o primă fază se vor purta discuții cu autoritățile de la Chișinău, după care se vor organiza referendumuri naționale simultan în România și R. Moldova, pentru ca cetățenii să decidă prin vot dacă vor unirea.
Și programul Partidului Național Țărănesc Maniu-Mihalache (PNȚMM) prevede „reîntregirea națională” a României prin unirea ei cu R. Moldova.
În programul său electoral, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) susține că va acorda o prioritate sporită „reunificării pașnice” cu R. Moldova și va face demersurile necesare ca românii din R. Moldova să aibă același statut precum cei din România.
AUR este condusă de George Simion, căruia recent i-a fost prelungită interdicția de a intra în R. Moldova pentru că ar contribui la destabilizarea situației din R. Moldova.
Formațiunea și-a prezentat 11 dintre cei 42 de candidați pentru alegerile europarlamentare la Chișinău, la sfârșitul lunii aprilie.
Desprins din AUR, candidează la europarlamentare și Partidul S.O.S. România, fondat de senatoarea Diana Șoșoacă după o cearta cu George Simion. Formațiunea promite să majoreze numărul de burse acordate de statul român tinerilor din R. Moldova pentru a studia în România.
Șoșoacă este o politiciană pro-rusă asumată. Ea a fost declarată personalitatea anului în 2021 de către agenția de presă rusească Sputnik și a promovat mesajele Kremlinului. Ea deschide lista celor 43 de candidați ai partidului.
Fără R. Moldova în programul electoral
Celelalte șase partide românești care participă la europarlamentare nu menționează R. Moldova în programele lor electorale.
Printre cei șase candidați independenți este actualul europarlamentar Vlad Gheorghe, care a promovat în Parlamentul European inițiativa ce a dus la sancționarea oligarhilor moldoveni Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc. Pe pagina dedicată activității sale europarlamentare pot fi găsite și alte inițiative cu referire la R. Moldova.
Un alt candidat independent este Dumitru-Silvestru Șoșoacă, soțul Dianei Șoșoacă, care a fost exclus din Partidul S.O.S. chiar de soția sa.
Cum au votat românii din R. Moldova la europarlamentarele din 2019
Numărul cetățenilor moldoveni care dețin și acte de identitate românești este estimat la câteva sute de mii. La europarlamentarele de acum 5 ani în R. Moldova au fost deschise 36 de secții de votare, la care s-au prezentat mai puțin de 38.000 de alegători.
Cele mai multe voturi au fost pentru Partidul Național Liberal (PNL), reprezentat atunci de Ludovic Orban, și Partidul Mișcarea Populară (PMP), reprezentat de fostul președinte al României, Traian Băsescu. USR, PSD, candidatul independent George Simion și Pro România au obținut și ei câteva mii de voturi.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
