Partidul Național Liberal și Alianța Dreapta Unită au venit la Chișinău weekendul trecut pentru a-și prezenta promisiunile electorale legate de sprijinirea Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
La evenimentul organizat duminică, 24 martie, de Alianța Dreapta Unită, pentru alegerile europene din iunie, au participat peste 1.000 de persoane, cele mai multe cu dublă cetățenie, potrivit unui comunicat al Uniunii Salvați România (USR).
„Am venit la Chișinău ca un prieten care vrea ca Moldova să aibă succes, să se dezvolte și să prospere în Europa. Vom susține parcursul european al Moldovei, din Parlamentul European și de la guvernare, cu toată forța”, a declarat președintele USR, Cătălin Drulă.
În programul ei electoral, Alianța Dreapta Unită promite că va insista în Parlamentul European pe evaluarea Republicii Moldova în cadrul procesului de aderare la UE „de sine stătător”, decuplată de Ucraina, care, potrivit formațiunii, ar avea nevoie de mai mult timp pentru aderare. Politicieni din Alianță mai susțin că integrarea europeană a R. Moldova trebuie să fie „prioritatea zero” a României.
Reprezentanții Alianței Dreapta Unită au promis că europarlamentarii alianței se vor implica în alocarea de fonduri europene pentru contracararea subversiunilor rusești, precum și sporirea participării Republicii Moldova la programe UE, precum Horizon Europe, Fiscalis, Customs, LIFE, EU4Health, Erasmus+, Erasmus Mundus.
Unicul oficial moldovean prezent la eveniment a fost Lilian Carp, deputat PAS și președinte al Comisiei securitate, apărare și ordine publică din Parlamentul R. Moldova. El s-a declarat român nu doar din interese practice, ci și prin convingere: „Suntem în două state, dar trăim în aceeași țară”, a spus el.
Mai des peste Prut?
La evenimentul organizat sâmbătă, 23 martie, de organizația PNL Diaspora Republica Moldova, liderul formațiunii, Nicolae Ciucă a afirmat că „noi, cei din PNL, trecem tot mai des Prutul”, spunând că România este necondiționat alături de R. Moldova. Din rândul politicienilor moldoveni, la eveniment a fost Alexandru Bujorean, primar al orașului Leova, președinte al Ligii Orașelor și Comunelor (LOC).
În discursul său, Ciucă a reiterat avantajele integrării europene pentru Republica Moldova, în special pe plan economic, afirmând că în ultima perioadă numărul cetățenilor care susțin această opțiune de dezvoltare a țării este în creștere.
Ciucă a menționat în discursul său „pericolul extremismului”, în condițiile în care în România sondajele arată că forțe de extremă dreapta, precum Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) sau Partidul S.O.S. România, ar putea ajunge inclusiv pe locul doi la europarlamentare, potrivit unui sondaj recent efectuat la comanda Euronews.
„Trebuie să conștientizăm și să vorbim tot mai mult despre pericolul extremismului, ai cărui vectori răspândesc promisiuni deșarte, când tot ceea ce pot aduce ei este haos și dezbinare. Trebuie să le limităm ascensiunea și impactul și să ne păstrăm drumul european”, a afirmat Ciucă.
La alegerile parlamentare anticipate din 2021, filiala din R. Moldova a Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) a luat doar 0,49% din sufragii, nereușind să repete succesul din România. Liderul formațiunii, George Simion, nu a participat în campania electorală, din cauza interdicției de intrare în R. Moldova, care i-a fost aplicată în 2018, iar recent a fost prelungită până în 2028.
Interesul partidelor românești pentru electoratul din Moldova nu se reflectă și în alcătuirea listelor de candidați.
Niciun moldovean nu se află pe primele poziții, atât în cazul Alianței Dreapta Unită, cât și în cel al Partidului Național Liberal, care merge în alegeri pe liste comune cu Partidul Social Democrat.
Alte partide din România nu și-au anunțat încă listele finale de candidați.
La scrutinul european anterior, din 2019, fostul premier moldovean Iurie Leancă a fost printre candidații de frunte ai partidului Pro România, condus de ex-premierul român, Victor Ponta. El nu a reușit, însă, să acceadă în Parlamentul European.
Europarlamentarele devin mai populare, dar nu din cale-afară
Faptul că România organizează pentru alegerile europarlamentare secții de votare în afara ambasadei și consulatelor este ceva mai rar întâlnit în UE. De obicei, în țările din afara Uniunii, singurele secții deschise sunt cele din cadrul misiunilor diplomatice, spune editorul pentru afaceri europene al Europei Libere, Rikard Jozwiak.
O situație similară se mai atestă în Bosnia și Herțegovina, unde trăiesc mulți croați cu dublă cetățenie.
La alegerile croate pentru Parlamentul European din 2019, au fost înregistrați peste 84.000 de alegători din Bosnia, pentru care au fost deschise 41 de secții de votare în întreaga țară, dintre care opt în Sarajevo, potrivit portalului Oslobodejnie.
În R. Moldova, atunci au fost deschise 36 de secții de votare, dintre care 12 doar în Chișinău.
Până în prezent, peste 640.000 de cetățeni ai R. Moldova dețin și cetățenia României, potrivit ultimelor date ale Ministerului Justiției din România (2021), citate de G4media.
La votul din 2019 au participat, însă, mai puțin de 6% din potențialii votanți, și anume 37.888 de moldoveni cu cetățenie română.
Ei au dat cele mai multe voturi pentru Partidul Național Liberal (PNL), reprezentat atunci de Ludovic Orban, și Partidul Mișcarea Populară (PMP), reprezentat de fostul președinte al României, Traian Băsescu. USR, PSD, candidatul independent George Simion și Pro România au obținut și ei câteva mii de voturi.
