În România vor avea loc anul acesta patru rânduri de alegeri: locale, parlamentare, prezidențiale (două tururi, cel mai probabil) și europarlamentare. Europarlamentarele sunt hotărâte la nivelul UE pentru datele 6-9 iunie, iar anume românii vor vota pe 9 iunie.
La București se discută despre organizarea simultană a alegerilor locale cu cele europarlamentare și, eventual, suprapunerea unuia dintre tururile de prezidențiale cu parlamentarele. Decizia despre comasare nu s-a luat încă: ba chiar, guvernanții români au tot amânat-o.
Partidele la guvernare, o alianță a social-democraților cu național-liberalii, au propus ca alegerile să se comaseze, pentru a economisi din costurile organizării scrutinelor. Organizarea a patru alegeri diferite ar presupune un cost de 4,8 miliarde de lei românești, aproape un miliard de euro.
Un alt motiv pentru care guvernanții români vor să-i aducă de mai puține ori pe români la urne ar fi „oboseala” electoratului, care și-ar putea pierde din entuziasm pe parcursul anului.
Despre comasare se vorbește încă de anul trecut, când partidele au început să se gândească la anul ce le așteaptă. În ianuarie, discuțiile au început să se intensifice, după ce guvernanții au realizat că termenul-limită de a modifica legislația electorală, anume 9 februarie, se apropie. Mai trebuie modificat și Codul Administrativ, pentru a devansa alegerile locale care au avut loc ultima oară în septembrie 2020.
La publicarea acestui articol, termenul-limită de 9 februarie a trecut fără modificarea necesară a Codului Administrativ. Liderii coaliției trebuiau să se întâlnească la masa de negocieri în seara de 8 februarie, dar politicienii au plecat rapid la următorul eveniment fără să hotărască nimic.
Pozițiile partidelor
Coaliția PSD-PNL, care conduce România, nu a avut o atitudine unitară în chestiunea comasării.
Cei din PNL, în frunte cu fostul premier și actualul lider al Senatului, Nicolae Ciucă, s-au arătat a fi cei mai entuziaști, chiar dacă ideea nu ar fi venit de la PNL. Ei au susținut ideea comasării și spun că nu ar fi nevoie de nicio modificare legislativă ca să o implementeze.
Și președintele Klaus Iohannis, ales în 2014 din partea alianței PNL-PDL, s-a declarat în favoarea comasării.
Reprezentanții PSD s-au arătat ceva mai reticenți, venind dintr-o poziție de putere în cadrul coaliției. Premierul Marcel Ciolacu, liderul PSD, a cerut un plan concret înainte să se declare ferm în favoarea sau împotriva comasării.
Vasile Dîncu, președintele consiliului național al PSD, a declarat că social-democrații nu doresc comasarea prezidențialelor cu localele. Adrian Câciu, membru PSD și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat că PSD nu ar fi avantajat de o potențială comasare a europarlamentarelor cu localele.
Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), care a părăsit coaliția de guvernare odată cu rocada premierilor în iunie 2023, s-a poziționat, precaut, la mijloc. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, consideră că o comasare ar fi permisă prin Constituție, dar ar trebui să fie aranjată din punct de vedere legal.
Opoziția s-a poziționat ferm împotriva comasării. Atât Uniunea Salvați România (USR, centru-dreapta) cât și Reînnoim Proiectul European al României (REPER, social liberali) au declarat că vor apela la Comisia Europeană, la Comisia de la Veneția și la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, ca să încerce să oprească comasarea alegerilor.
Partidul populist de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a protestat împotriva comasării alegerilor. Demonstrațiile despre care liderii AUR au anunțat că vor strânge mulțimi ample au strâns câteva sute de simpatizanți în întreaga țară.
Strategii politice
Coaliția PSD-PNL încearcă să negocieze comasarea alegerilor sub două principii contrastante: de a se susține reciproc împotriva partidelor care-i amenință, dar de a se dezlipi unii de alții în situații convenabile. O analiză cuprinzătoare a acestor trocuri delicate pe care le discută guvernanții a făcut-o Europa Liberă România.
PNL ar fi avantajat de o comasare strategică, deoarece alianța de la guvernare nu are în plan să continue după acest an electoral, iar partenerul mai popular de la putere este PSD-ul.
Inițial, PNL favoriza ideea comasării localelor cu primul tur de prezidențiale. Experții consultați în ianuarie de Europa Liberă România spun că această opțiune ar fi încălcat principiile democrației, o decizie a Curții Constituționale din 2012 și o recomandare a Comisiei de la Veneția. Așadar, nu ar fi mers.
Altă idee, de la PSD, a fost să susțină un candidat comun care să vină din partea PSD. Deocamdată nu se știe cine ar fi acesta, dar este posibil să fie însuși premierul social-democrat, Marcel Ciolacu. Ar putea veni un candidat și din partea PNL, însă, la acest moment, cifrele nu arată prea bine pentru un candidat PNL.
Cea mai mare competiție pentru mandatul de președinte nu ar fi între PSD și PNL, spun experții, ci între coaliție și partidul extremist AUR. Negocierile PSD-PNL ar fi cântărit ideea unui candidat PSD la prezidențiale, susținut de ambele partide - un candidat care ar strânge suficient suport din partea alegătorilor încât să-l țină pe politicianul de extremă dreapta George Simion departe de Palatul Cotroceni.
George Simion a căpătat în 2018 interdicție de a intra în R.Moldova, decizie prelungită recent până în 2028.
Comasarea ar fi fost propusă drept strategie pentru a minimiza câștigul electoral al AUR și ar putea rezulta într-un tur doi cu un câștig răsunător pentru oricine candidează împotriva liderului AUR, George Simion - pe modelul alegerilor din 2000, când Ion Iliescu a câștigat în turul doi împotriva lui Corneliu Vadim Tudor.
Înființat în 2019, partidul AUR a strâns sub steagul său pe mulți dintre românii nemulțumiți de guvernarea țării, mai ales în timpul pandemiei, când se opuneau măștilor și vaccinării. Cei de la AUR au făcut declarații violente, antisemite, misogine și homofobe în trecut. S-au asociat și cu mesaje legionare.
Și în alegerile locale, AUR ar fi dezavantajați, pentru că nu au structuri locale la fel de dezvoltate ca și partidele mai vechi.
Candidații cheie
- La locale, în București
În alegerile locale, cel mai important scaun este acela al primarului general al Bucureștiului. Nici stânga, nici dreapta nu au anunțat candidații pentru Primăria Capitalei.
Fosta primăriță din partea PSD, Gabriela Firea, nu e dorită de coaliție. PNL nu s-a declarat deocamdată în favoarea candidatului cel mai probabil, Sebastian Burduja, președintele interimar al organizației locale a partidului. Primarul actual, Nicușor Dan, susținut în cursa din 2020 de USR și PNL, pare să demareze campania pentru un nou mandat.
- La prezidențiale
Potrivit unui sondaj de opinie realizat în ianuarie, la alegerile prezidențiale, cei trei candidați preferați de români ar fi secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană (26,5%), premierul Marcel Ciolacu (18,9%) și senatoarea prorusă Diana Șoșoacă (14%). În jur de 10% s-ar clasa liderul PNL, Nicolae Ciucă, fostul premier Victor Ponta și liderul AUR, George Simion.
Mircea Geoană a mai candidat la președinție în 2009, când a pierdut în fața președintelui reales, Traian Băsescu, într-un al doilea tur profund contestat al alegerilor. El nu ar putea candida din partea PSD, partid pe care l-a părăsit, însă ar putea beneficia de susținerea partidului.
Întrebat dacă are de gând să candideze, Geoană a răspuns că ar lua în calcul acest lucru doar după ce i se termină mandatul la NATO, în octombrie.
Criticile la principiul comasării
Mai multe ONG-uri din România au tras semnale de alarmă cu privire la haosul electoral pe care l-ar crea comasarea alegerilor. În scrisoarea deschisă postată de Expert Forum, organizațiile transmit că o potențială comasare a europarlamentarelor cu localele „limitează anumite drepturi ale alegătorilor și afectează competiția electorală și principiile securității juridice”.
În 2020, alegerile locale au avut loc în toamnă - comasarea cu europarlamentarele, în iunie, ar scurta mandatele aleșilor locali într-un mod interzis prin Constituție. Mai mult, cele două scrutine urmăresc teme foarte diferite care ar risca să se amestece fără sens: rolul primarului este de administrator local, în timp ce eurodeputații își reprezintă țările și partidele în dezbaterea legilor europene. Cele două alegeri se desfășoară după logici electorale diferite, iar comasarea ar favoriza partidele mari: efectul asupra democrației nu merită banii economisiți, potrivit organizațiilor civile.
Mai rămâne și problema diasporei. Într-un scenariu în care europarlamentarele s-ar comasa cu localele, cei aproape șase milioane de români din străinătate nu ar putea vota decât într-un scrutin. Votul la alegerile locale este permis și, de fapt, fezabil doar în țară. Situația se aplică și celor care locuiesc în alt oraș și nu și-au înregistrat noua reședință înaintea sfârșitului lui ianuarie.
Liderii PNL propun ca românii din diaspora să poată vota la europarlamentare pe parcursul a două zile. Votul prin corespondență, introdus recent, s-ar putea să nu mai fie garantat anul acesta.
