Oleg Serebrian: „Republica Moldova se depopulează”

Germania este de departe cea mai importantă putere economică din UE. Orice problemă de securitate europeană e tratată cu interes și atenție la Berlin. Germania urmărește cu interes evoluțiile din dosarul transnistrean. În Republica Moldova sunt prezente câteva mari companii germane, cum ar fi Südzucker, Metro, Dräxlmaier, Sumitomo Electric Bordnetze AG ș.a. Sunt declarațiile pentru Europa Liberă făcute de ambasadorul Republicii Moldova la Berlin, Oleg Serebrian.

Valentina Ursu în dialog cu Oleg Serebrian

Europa Liberă: Când și unde se intersectează interesele Germaniei cu cele ale Republicii Moldova sau invers – cele ale Republicii Moldova cu ale Germaniei?

Oleg Serebrian: „Destul de frecvent pe dimensiunea europeană, bunăoară, dimensiunea securității europene, în domeniul economic. Republica Moldova este o parte a Europei, deși este o țară mică, dar este o parte a peisajului european și bineînțeles că Germania are preocupări majore legate de Europa și în plan politic, și în plan securitar, și în plan economic. Germania este printre cei mai importanți parteneri pe care îi poate avea Republica Moldova; în plan extern este una din zonele noastre prioritare din perspectivă diplomatică. Sigur că nu pot să spun același lucru și despre Germania, care are priorități multe și care are o politică mondială, dar fără îndoială că țările Parteneriatului estic, deci inclusiv Republica Moldova, sunt o zonă de interes major pentru Ministerul german de Externe, și nu doar pentru Ministerul german de Externe, pentru Germania în general, deci inclusiv pentru elitele economice.”

Europa Liberă: Germania este cel mai mare stat al Uniunii Europene. Deseori oficialii de la Berlin spun că, pentru continuarea suportului pe care îl oferă această țară Republicii Moldova, e nevoie de instituții democratice, de o bună guvernare, dezvoltare economică, justiție independentă și eficientă. De fapt, de ce pun în prim-planul cooperării partenerii Republicii Moldova aceste aspecte?

Oleg Serebrian: „Aceste aspecte sunt puse tuturor țărilor partenere ale Uniunii Europene și din Parteneriatul estic, și din Parteneriatul transmediteranean.”

Europa Liberă: Ele se regăsesc și în Acordul de Asociere pe care l-a semnat Republica Moldova.

Oleg Serebrian: „Absolut. Deci și în cazul când e vorba de Ucraina, și atunci când este vorba de Georgia anume aceste domenii sunt scoase în evidență. Or, nu poți fi un stat fiabil al Uniunii Europene fără un stat de drept, fără o democrație funcțională, fără o economie de piață care funcționează conform rigorilor și standardelor europene. Deci este foarte firesc ca în prim-plan să fie puse aceste aspecte.”

Europa Liberă: Aceste aspecte se iau în calcul atunci când guvernarea de la Chișinău, de exemplu, îndeamnă investitorii germani să-și aducă banii în Republica Moldova?

Oleg Serebrian: „Firește!”

Europa Liberă: Și am auzit de la demnitari germani că investitorii lor ar gândi strategic și pe termen lung. Ei investesc nu doar pentru câțiva ani, trei-patru, dar pentru zece și chiar mai mult, pentru că creează locuri de muncă stabile, investesc în pregătirea angajaților.

Oleg Serebrian: „Absolut! Investitorii germani sunt printre cei mai importanți în Republica Moldova. Sunt investiții foarte mari și sunt investiții nu doar în sectorul de consum, dar și în sectorul de producție. Asta este latura cea mai importantă a investițiilor germane. Nu este vorba de distribuire, nu este vorba de comerț, de consum, deși sunt și în aceste domenii importante investiții germane, cum ar fi Metro, bunăoară, dar la nivel de producție, la nivel de industrie, întâi de toate, este Dräxlmaier, care are o mare întreprindere în nordul Republicii Moldova, la Bălți, care deschide o nouă mare întreprindere în sud, în Zona Economică Liberă Cahul, este Südzucker, sunt alte întreprinderi germane care activează și exemplul lor pozitiv fără îndoială că va motiva și alți antreprenori germani, mai ales antreprenori de gamă medie să vină în țara noastră. În acest plan foarte important este Acordul de Liber Schimb dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, pentru că fiind o țară vecină a Uniunii Europene, având acest Acord de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, exporturile din Republica Moldova spre piața europeană sunt în creștere și sunt mult mai ușor de efectuat. Întreprinderile germane sunt mai interesate să investească și să producă într-o țară ca Republica Moldova decât, bunăoară, într-o țară ca Bangladesh sau Tunisia, sau alte țări în care sunt investiții foarte mari în domenii cum sunt industria ușoară, încă industria ușoară germană nu este atât de prezentă în Republica Moldova. E un domeniu pe care trebuie să-l explorăm, dar în perspectivă fără îndoială că vor veni și alți producători.”

Europa Liberă: De-a lungul timpului, Germania a oferit Republicii Moldova granturi, valoarea lor se ridică la cifre mari.

Oleg Serebrian: „Aproape 100 de milioane.”

Europa Liberă: 100 de milioane ar fi. Mulțumim pentru precizare. Am auzit-o pe ambasadoarea Germaniei la Chișinău care spunea că „scopul suprem al colaborării bilaterale moldo-germane ar fi îmbunătățirea condițiilor de viață a oamenilor”. Acești bani pe care îi trimit prin intermediul granturilor, proiectelor ajung și în mediul rural, și în orașe. Se discuta mult despre a treia fază a unui program cu un suport de peste două milioane de euro. Programul, dacă nu greșesc, era „Infrastructura socială și eficiența energetică”?

Oleg Serebrian: „Absolut. Zona rurală.”

Europa Liberă: Adevărat că acești bani se intenționează să ajungă direct la oameni, și nu la guvernare?

Oleg Serebrian: „E vorba de administrația publică locală, adică nu este vorba de oameni ca persoane fizice. Este oricum guvernare, guvernarea locală în cazul de față, pentru că statul german nu poate coopera cu persoane fizice. Deci, programul se orientează, anume ultimul despre care ați vorbit Dvs., spre guvernarea locală directă. Întâi de toate, un anumit echilibru social în Republica Moldova, pentru că zona rurală este cea mai defavorizată și s-a atras întotdeauna atenția, inclusiv Ministerului german al Cooperării Economice, prin intermediul căruia se oferă foarte multe granturi în Republica Moldova. Deci, spuneam, de-a lungul anilor, prin intermediul diferitelor programe guvernamentale germane s-au dat aproape 100 de milioane de euro, ceea ce pentru Germania nu este o sumă foarte mare, dacă ne gândim că bugetul unui sector din cele 96 ale Berlinului are mult mai mult decât atât, dar oricum este un ajutor apreciat și apreciabil. Multe din aceste ajutoare s-au concentrat în orașe, deci în Chișinău. A fost un anumit dezechilibru, se dorește cumva o favorizare și a localităților din provincie, din zona rurală. Ținând cont de factorul migraționist care se atestă în Republica Moldova în două sensuri – migrația spre orașe, întâi de toate, spre Chișinău și al doilea este migrația peste hotare. Și chiar într-o discuție cu colegii germani am înțeles că unul din motivele pentru care Dräxlmaier-ul a decis să deschidă o întreprindere la sud, deci în Cahul, a fost lipsa forței de muncă în zona de nord. Deja deci se atestă acest fenomen în Republica Moldova tot mai frecvent. Lumea pleacă peste hotare și ne confruntăm cu o problemă a forței de muncă în provincie. Este un lucru deloc de neglijat. Republica Moldova se depopulează, se depopulează și alte țări central și est-europene. Deci nu este doar un fenomen legat de Republica Moldova și nu este doar un fenomen legat de țări extracomunitare, sunt și țări comunitare afectate de acest fenomen în egală măsură cu Republica Moldova sau chiar mai mult, cum este cazul Letoniei sau cazul Estoniei…”

Europa Liberă: Apropo și Germania este o țară care a primit mai multe brațe de muncă din Republica Moldova?

Oleg Serebrian: „Germania a primit, dar spuneam de altceva, de fenomenul depopulării din țările central și est-europene. Preocuparea e: ce se va întâmpla cu golul creat în aceste state? Cine va umple acest gol și dacă îl va umple sau nu și dacă nu se va crea o stare de periclitare a securității și interne, și regionale în urma acestor perturbări demografice? Germania a primit, aveți dreptate, un număr important de muncitori din Republica Moldova, dar care n-au venit din Republica Moldova. Au venit din Spania, Italia și Portugalia în urma crizelor cu care s-au confruntat aceste țări. Deci, foarte mulți muncitori moldoveni din țările respective în ultimii ani migrează sau au migrat deja spre Germania. De asta, dacă vă uitați după volumul remitențelor, Germania este țara europeană care se plasează pe locul doi deja după Italia.”

Europa Liberă: Exact.

Oleg Serebrian: „În Republica Moldova încă nu se conștientizează această mutație foarte importantă care s-a produs. Avem două secții consulare în Germania și oricum sunt suprasolicitate, pentru că numărul de cetățeni moldoveni care se află la momentul de față în Germania cu pașapoarte moldovenești sau cu pașapoartele unor țări comunitare este foarte mare și este în creștere, efectiv.”

Europa Liberă: O să vă întreb și despre situația din această regiune. Unii experți spun că situația geopolitică ar fi foarte vulnerabilă. Există temeri la Berlin că ar putea crește acest grad de instabilitate în această zonă unde se află și Republica Moldova și cum sunt văzute de acolo eforturile pentru soluționarea problemei transnistrene? Pe timpul președinției germane a OSCE, acum doi ani, s-a vorbit foarte mult la acest subiect.

Oleg Serebrian: „S-a vorbit foarte mult la acest subiect, s-a lansat și un proiect. Ambasadorul Meier-Klodt a fost foarte și foarte implicat. Președinția austriacă a continuat în mare parte aceea ce a fost inițiat de președinția germană și cred că, dacă s-a și ajuns la un anumit succes în negocierile cu autoritățile regiunii din stânga Nistrului, s-a mers anume pe formula germană. Deci, într-un fel, și președințiile OSCE, care au urmat președinției germane, merg după proiectul care a fost lansat în perioada președinției germane a OSCE în anul 2016.”

Europa Liberă: Vă referiți la „strategia pașilor mici”?

Oleg Serebrian: „La „strategia pașilor mici”, exact. Acum, referitor la stabilitatea regională, ea nu poate să nu îngrijoreze, întâi de toate, din cauza conflictului din estul Ucrainei, care rămâne un conflict neînchis și este unul din dosarele-cheie ale securității europene, dacă nu chiar ale securității globale, pentru că anume acest dosar a condus la o înrăutățire fără precedent după 1990 a relațiilor dintre Rusia și Occident, dintre Rusia și SUA, Rusia și Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Și chiar astăzi miniștrii de Externe ai Germaniei, Rusiei, Franței, Ucrainei s-au întâlnit la Berlin pentru a discuta această problemă din estul Ucrainei.

Oleg Serebrian: „Absolut, absolut. Deci, întâlnirile sunt foarte frecvente. Acum câteva săptămâni, la Aachen în vestul Germaniei, președintele francez, cancelarul german și președintele ucrainean au discutat despre acest subiect și aveți perfectă dreptate, e o nouă rundă a acestor negocieri aici, la Berlin, dar și conflictul transnistrean este urmărit cu atenție ca și cele din Caucaz. Chiar dacă spun așa, toate aceste dosare sunt pentru moment oarecum în umbra dosarului din estul Ucrainei, dar, totodată, se face și o conexiune directă dintre dosarul est-ucrainean și celelalte dosare fumegânde; nu putem să spunem că sunt chiar totalmente stinse din zona Mării Negre.”

Europa Liberă: Dvs. la fel sunteți un bun cunoscător al dosarului transnistrean. Credeți că e posibil să fie deschis și coșul politic, care se referă la acordarea unui statut regiunii transnistrene în cadrul acestor negocieri, pentru că acest format de negocieri „5+2” a fost creat exact pentru acest scop?

Oleg Serebrian: „A fost mai greu, nu știu, nu sunt foarte optimist că aceste lucruri se vor întâmpla chiar în timpul apropiat. Republica Moldova are de trecut un an greu, anul 2018 este un an electoral, pentru noi orice an electoral a fost întotdeauna un an dificil. Suntem într-o zonă dificilă cu multe implicații și politice și geopolitice, și orice campanie electorală este cumva vulnerabilă pentru politica internă. Politicienii din Republica Moldova s-au ferit întotdeauna să facă pași pripiți, au fost hiper-atenți în ani electorali să atingă teme care pot genera anumite vulnerabilități ulterior. Cred că mai curând dacă se vor întâmpla astfel de discuții și e cazul, bineînțeles, să se ajungă la o înțelegere, asta se va întâmpla după alegerile din 2018 mai curând, dar este o părere.”

Europa Liberă: Dar, apropo, cum se vede viitorul Republicii Moldova de acolo, din inima Europei – unul european sau euroasiatic, dominat de Rusia lui Putin?

Oleg Serebrian: „Viitorul Rusiei este văzut ca unul european la Berlin, mă rog, Berlinul vede Europa puțin altfel decât Republica Moldova. Europa pentru nemți începe la Oceanul Pacific și se termină la cel Atlantic. Este vechea concepție a unei Europe de la Vladivostok la Lisabona. Nimeni nu a pus niciodată sub semnul întrebării faptul că Republica Moldova sau Ucraina, sau Belarusul sunt state europene, chiar și țările caucaziene, care geografic nu sunt europene, au fost și rămân percepute ca europene în sensul politic, în sensul cultural. Și acest atașament proeuropean al țărilor din sudul Caucazului este foarte prețuit și foarte apreciat acolo. Deci, nimeni în niciun caz nu vede Republica Moldova în afara Europei nici politic, nici în alt caz.”

Europa Liberă: Un subiect foarte controversat, declarația președintelui american ca Rusia să revină, să fie readusă în Grupul celor Opt (G8). Se discută acolo, la Berlin, pe marginea acestui subiect?

Oleg Serebrian: „Nu, nu a fost. A fost o temă abordată la reuniunea la vârf de la Quebec, la Berlin cel puțin nu am auzit un punct de vedere formulat, legat de prezența Rusiei. G8 continuă să existe teoretic, deci pur și simplu întâlnirile, reuniunile au loc în formatul G7, după evenimentele care s-au produs în estul Ucrainei.”

Europa Liberă: După ce Rusia a fost exclusă ca reacție la anexarea abuzivă a Crimeii?

Oleg Serebrian: „Așa este, absolut. Deci a fost o reacție firească, dar există părerea multor analiști politici că formatul G7, deci exclusiv țările, marile puteri de orientare democratică ar fi insuficient pentru a contribui la soluționarea problemelor globale și de natură politică, și de natură economică, și chiar ecologică, de unde ideea de a trece la G10, deci cu invitarea Rusiei, Chinei și Indiei. Nu exclusiv a Rusiei, deci nu am auzit niciodată, și asta este un punct de vedere exprimat de analiști politici, nu am auzit un punct de vedere exprimat de politicieni și mai curând a fost pentru toți o surpriză propunerea președintelui american; a fost un punct de vedere exprimat de el care va fi fără îndoială analizat. Este de competența capitalelor celorlalte șase mari state să ia această decizie. Sunt cumva pesimist în legătură cu schimbări ale formatului în viitorul foarte apropiat.”