Pandemia reduce numărul observatorilor la alegeri, dar crește pericolul fraudelor

La alegerile de duminică, 1 noiembrie, mai multe organizații internaționale au anunțat că vor renunța să monitorizeze „pe viu” scrutinul, cum e cazul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, sau că au limitat numărul observatorilor pe care îi vor avea pe teren în ziua alegerii, cum a anunțat Rețeaua europeană a organizațiilor de monitorizare a alegerilor, pe scurt ENEMO. Experții rețelei au prezentat luni un prim raport de observare a campaniei electorale pentru funcția de președinte al Republicii Moldova și, între altele, au constatat că scrutinul are loc pe fundalul unei încrederi minime a cetățenilor în actul justiției, cu o legislație electorală care lasă loc de interpretări și cu abuzuri din partea unor concurenți.

Pandemia reduce numărul observatorilor la alegeri, dar crește pericolul fraudelor

Dacă la scrutinele precedente, în teren erau trimiși echipe întregi (asta nu are cum sa fie comparat cu cifra concreta din fraza precedenta), de această dată se încearcă limitarea numărului de experți. Acest lucru e cauzat întâi de toate pandemiei de COVID-19 care a impus noi condiții de activitate, inclusiv pentru experții electorali.

Ana Mihajlovic, coordonatoarea observatorilor internaționali pe termen scurt, susține însă că experții rețelei s-au adaptat la realitățile vremii, iată de ce sunt pregătiți, în pofida numărului limitat, să identifice eventualele încălcări în zilele scrutinului: „În general, monitorizăm aceste alegeri nu doar în ziua de 1 noiembrie, ci ne interesează mediul electoral și politic în ansamblu: respectarea drepturilor cetățenilor de a alege și a candidaților de a fi aleși, conduita organelor de gestionare a alegerilor, respectarea egalității de gen, soluționarea litigiilor electorale etc.”, spune Ana Mihajlovic, coordonatoarea observatorilor internaționali pe termen scurt din cadrul ENEMO.

Rețeaua europeană a organizațiilor de monitorizare a alegerilor este la cel de-al patrulea scrutin electoral supravegheat în Republica Moldova. Șeful misiunii, Dritan Taulla, afirmă că în acest an, campania s-a desfășurat pe fundalul unei încrederi minime a cetățenilor în actul guvernării și sistemul de justiție, și un nivel înalt al corupției. De asemenea, încrederea alegătorilor ar fi fost afectată și de rata înaltă a traseismului din cadrul actualului Parlament, crede expertul. De altfel, cel mai recent Barometru al Opiniei Publice constata, la finele săptămânii trecute, că 36 la sută din alegători nu știu pentru cine să-și dea votul.

Dritan Taulla spune că mai multe persoane cu care au stat de vorbă experții ENEMO au scos în vileag faptul că autoritatea electorală în continuare este suspectată că uneori ar fi lipsită de imparțialitate:

„În special neîncrederea se manifestă când vine vorba de secțiile de votare deschise în afara țării și interpretarea Codului Electoral ce limitează sprijinul financiar pe care partidele politice îl pot oferi candidaților la președinție. (...) De asemenea, CEC a fost responsabil de gestionarea înregistrării on-line prealabile pentru secțiile de votare în afara țării și pentru alegătorii din regiunea transnistreană. Amintim însă au apărut acuzații referitoare la înregistrări prealabile false, care se înregistrau pentru votarea în secțiile de votare din Federația Rusă. Având în vedere sensibilitatea subiectului și efectul negativ pe care l-ar putea avea asupra încrederii alegătorului în procesul electoral, îndemnăm autoritățile să investigheze rapid și profesionist cazul”, conchide șeful misiunii Dritan Taulla.

Rețeaua ENEMO a analizat și comportamentul candidaților la funcția de președinte. Între altele, s-a observat că unii au politicieni și-au făcut campanie ascunsă, deși nu erau încă înscriși oficial în cursa electorală și că promisiunile unora nu prea au multe în comun cu funcția de președinte.

Expertul în alegeri Oleg Reut și observator CEC, susține că, la prima vedere, campania electorală pentru alegerile prezidențiale se desfășoară, în linii mari, în limitele standardelor democratice, cu toate acestea s-au înregistrat deficiențe și încălcări: „Menționăm că am observat cazuri de posibilă presiune asupra angajaților de a participa la întâlnirile cu unii candidați electorali sau autorități bisericești implicate în campanie. (...) De asemenea, constatăm că o parte dintre promisiunile candidaților nu au nimic în comun cu atribuția funcției de președinte”, spune expertul.

Până în prezent, mai multe instituții internaționale au anunțat autoritățile moldovene despre reducerea numărului de observatori locali la scrutinul din 1 noiembrie, în mare parte fiind vorba de observatori pe termen scurt, adică cei care monitorizează procesul electoral în teritoriu, în ziua alegerilor.