Pe agenda de vineri a Papei se află întrevederi cu liderii politici unguri și cu membri ai corpului diplomatic. Sâmbătă îi va vizita pe „marginalizații” societății, oamenii săraci și refugiați, și se va întâlni cu o mulțime de tineri catolici. Duminică va oficia un serviciu divin în fața Parlamentului din Budapesta, după care, după-masă, va reveni la Vatican.
Pe parcursul celor trei zile, Papa va ține șase discursuri.
„Ne vom afla doar la câteva sute de kilometri de granița cu Ucraina. Ne putem aștepta de aceea la cuvinte despre suferințele provocate de acest conflict și despre nevoia ajungerii la pace”, a spus înaintea vizitei purtătorul de cuvânt al Vaticanului Matteo Bruni.
Papa însuși a spus în duminica dinaintea vizitei că va merge „în centrul Europei, biciuit în continuare de vântul rece al războiului”. Sâmbătă, Francisc se întâlnește la Budapesta cu refugiați ucraineni, dar nu are în plan vreo deplasare la granița cu Ucraina, întreaga vizită având loc la Budapesta.
Potrivit lui Bruni, Papa urma să se refere în discursuri și întâlniri la chestiunea „rolului Europei și europenismului în perioada actuală”, la ecumenism. Este probabil ca el să vorbească și despre suferințele catolicilor unguri în perioada cât țara s-a aflat în sfera de influență a Moscovei.
### Vezi și... ### Papa Francisc îndeamnă rușii să afle adevărul despre invazia din UcrainaMai catolic decât Papa
Pentru comentatorii politici, mai ales, cel mai așteptat moment al vizitei lui Francisc la Budapesta este întâlnirea cu premierul ungur Viktor Orbán, care se erijează de mai mulți ani în apărătorul „rădăcinilor creștine” ale Europei.
Vederile celor doi lideri în privința refugiaților, de pildă, diferă însă diametral: în vreme ce Papa pledează pentru ajutorarea și salvarea oamenilor care încearcă să ajungă în Europa, onorând memoria celor înecați în mare, Orbán este un campion al demonizării migranților, prezentați ca agenți ai unei conspirații de „islamizare” a Europei, și a ridicat garduri pentru a-i ține la distanță.
Mai catolic decât Papa este Orbán și în opoziția față de drepturile persoanelor LGBT+, împotriva cărora Ungaria a adoptat legi restrictive după model rusesc. Papa Francisc, dimpotrivă, este de departe suveranul pontif cel mai deschis spre discutarea situației acestor persoane și primirea lor în biserică.
### Vezi și... ### „Nimic altceva decât adevărul”Aceeași pace, două înțelesuri
Agenția cehă de știri CTK anticipează că Papa și Orbán ar putea găsi un anume limbaj comun în ce privește războiul din Ucraina. Ambii critică, de exemplu, livrările de arme pentru Kiev și cer ucrainenilor să intre în dialog cu Rusia.
În ajunul plecării lui Francisc la Budapesta, joi, premierul ucrainean Denis Șmihal a fost primit de suveranul pontif la Vatican, unde i-a prezentat viziunea Ucrainei asupra șanselor de pace și l-a invitat să viziteze țara.
Într-un discurs rostit anul acesta, Orbán a spus explicit că Ungaria și Vaticanul sunt singurele „forțe” care militează pentru pace în Ucraina.
Aceste asemănări politice i-ar putea însă crea probleme suveranului pontif, avertizează publicația catolică americană National Catholic Reporter (NCR).
„Apelurile la pace ale lui Francisc sunt motivate de învățăturile sociale catolice, în vreme ce chemările la armistițiu ale lui Orbán, care ar fi în practică în avantajul Moscovei, derivă din alinierea lui geopolitică cu Rusia”, scrie NCR.
Teologul ungar Rita Perintfalvi a declarat aceleiași publicații online că mulți unguri, inclusiv catolici, s-au întors împotriva victimelor agresiunii ruse, nu a agresorului.
„Cred că nu există altă țară în Europa care să aibă atâta nevoie de salvare din această depravare imorală și lipsă de solidaritate cu suferinzii ca Ungaria”, a spus Perintfalvi. „Cred că de asta vine Papa Francisc: (...) el va trebui, cum spunea profetul Ezechiel, să scoată inima de piatră din pieptul oamenilor și să le pună în loc o inimă de carne, ca să fie vii, din nou”.
Papa Francisc vizitează Ungaria după trei ani. Ultima oară s-a oprit doar câteva ore la Budapesta, promițând să revină.
Pentru actualul suveran pontif, care conduce catolicii din 2013, este a 41-a vizită în străinătate. În cei doi ani de pandemie, asemenea deplasări au fost, firește, limitate.