Două fundaţii germane, una a creştin democraţilor - Konrad Adenauer (KAS) - şi Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate - think-tankul liberalilor care fac parte din coaliția guvernamentală de la Berlin, şi-au dat mâna la Chişinău cu IDIS Viitorul pentru a discuta despre problemele moldovene înaintea alegerilor parlamentare. Ce aprecieri ale situaţiei curente şi ce sugestii s-au formulat în cadrul conferinţei?
Your browser doesn’t support HTML5
Problemele moldovene înaintea alegerilor parlamentare, discutate la Chișinău
Pentru inaugurarea conferinţei, cele trei organizaţii au invitat-o pe Maria Flachsbarth, secretar de stat în ministerul federal pentru cooperare economică și dezvoltare al Germaniei, instituţie care joacă un rol primordial în repartizarea asistenţei financiare germane în lume.
Maria Flachsbarth
„Observăm evoluţii extrem de periculoase în R. Moldova”, a spus ea.
„Există această anulare intransparenţă a alegerilor din Chişinău, care a dus la neîncrederea alegătorilor: cum ar mai putea să voteze, dacă indiferent ce decizie ar lua, cei de sus ar putea să facă ceea ce vor?” , a explicat Maria Flachsbarth.
„Este contra tuturor regulilor democratice”, a mai spus demnitara germană. Mai ales că instanţele judiciare au legitimat această decizie. „Este o periclitare a democraţiei şi a statului de drept”, a conchis ea.
Maria Flachsbarth s-a referit în aceeaşi cheie critică la adoptarea sistemului electoral mixt de către autorităţile de la Chişinău, contrar avizului negativ al Comisie de la Veneţia, dar şi la recenta adoptare a amnistiei de capital.
„Banii care au fost câştigaţi ilegal, vor fi legalizaţi - este o lovitură în fiecare cetăţean al acestei ţări”, a apreciat ea.
„Cum aş putea eu să-i sfătuiesc pe investitorii germani să vină în R. Moldova fără convingerea că aici există stat de drept?”, a întrebat Flachsbarth.
Este contra tuturor regulilor democratice ...
Toate motivele enunţate mai sus au făcut-o pe Maria Flachsbarth să ia o decizie mai puţin obişnuită: să renunţe în timpul vizitei sale la Chişinău la orice întrevedere oficială cu demnitarii moldoveni:
„Nu am dorit să mă fotografiez cu vreun reprezentant al guvernului, iar toată lumea să spună că, iată, a venit un secretar de stat, înseamnă că totul e bine, ei ne recunosc, continuă să colaboreze cu noi,” a explicat demnitara.
„Noi vrem să colaborăm cu R. Moldova, dar la fel vrem să putem spune lucrurilor pe nume,” a mai spus ea.
Un comunicat al reprezentanţei diplomatice germane la Chişinău a anunţat totuşi o întrevedere a demnitarei germane cu Iurie Leancă, popular-europeanul cunoscut altădată pentru relaţiile speciale întreţinute cu cercurile politice germane, şi care deţine acum funcţia de vice-premier pentru integrarea europeană în guvernul de la Chişinău. Comunicatul nu precizează dacă a fost vorba despre o întâlnire oficială sau privată.
Guvernul german se aşteaptă ca R. Moldova să-şi respecte angajamentele cu privire la independenţa justiţiei...
„Voinţa cetăţenilor, alegerile libere şi statul de drept trebuie neapărat respectate. Guvernul german se aşteaptă ca R. Moldova să-şi respecte angajamentele cu privire la independenţa justiţiei”, i-ar fi spus lui Leancă demnitara de la Berlin.
Dincolo de îngrijorări referitoare la situaţia curentă, organizatorii conferinţei au mai afişat o preocupare majoră – cum în acest context critic general se poate asigura cetăţeanului un drept la vot nealterat în scrutinul parlamentar viitor?
„Partidele democratice trebuie să fie în stare să colaboreze, atunci când democraţia şi statul de drept nimeresc în pericol,” a spus Maria Flachsbarth. „Să consolidăm democraţia, iar ulterior vedem cine şi cum îşi creează propria cale”, a continuat ea.
Din politicienii de la Chişinău, la discuţie au fost prezenţi liberalul Valeriu Munteanu, şi liderul PPDA, Andrei Năstase.
Daniel Kaddik
„Vreau să rog forţele democratice libere să lucreze împreună. A trecut timpul pentru altfel de discuţii decât descuţiile pentru a vă unifica”, s-a adresat celor prezenţi Daniel Kaddik de la Fundația Friedrich Naumann, think-tankul liberalilor germani care fac parte din coaliţia guvernamentală de la Berlin.
Analiştii celor două fundaţii germane par, aşa dar, să-şi sfătuie partenerii moldoveni să bată palma în perspectiva competiţiei electorale viitoare, o competiţie ce poate fi şi cel mai complicat exerciţiu electoral pentru forţele liberale moldovene, după schimbarea sistemului de vot în favoarea partidelor puterii.
Apelul e cu atât mai firesc, cu cât tocmai aceste forţe nu au evitat să se bată între ele la ultimul scrutin, cel din Chişinău, complicându-şi şansele electorale, dar şi alegerea pusă în faţa electoratului lor fidel.
O strategie similară acum ar însemna, o arată sondajele şi analizele de experţi locali, un eşec garantat al speranţelor electorale de debarcare a actualei puteri - o putere deţinută, aşa cum cred cei mai mulţi, nu de o coaliţie pro-europeană, ci de un binom, aşa numitul „binomul Dodon - Plahotniuc”.