Acordul de constituire al Mișcării prevede, între altele, că la alegerile parlamentare cele cinci formațiuni vor avea o listă comună de candidaţi, iar la alegerile prezidențiale vor delega un singur candidat. Nu este pentru prima dată când forțele unioniste încearcă să facă un front comun. Şi de această dată însă unele formațiuni unioniste preferă să stea deoparte.
Your browser doesn’t support HTML5
Partidele unioniste și-au unit forțele
Obiectivul unificării unioniștilor, vechi de când lumea, a fost reiterat recent de liderul Partidului Liberal Dorin Chirtoacă. Acum o lună el a expediat către nouă formațiuni ce pledează pentru Unirea Basarabiei cu România oferta de a crea o mișcare comună. Patru formațiuni, şi anume Partidul Democrația Acasă, Partidul Naţional Liberal, Partidul Popular Românesc și Uniunea Salvaţi Basarabia, au dat curs invitației, semnând miercuri, împreună cu Partidul Liberal acordul de constituire a Mișcării politice intitulată Unirea. Noua entitate îşi propune, între altele, să obțină consolidarea curentului unionist, contracararea expansiunii Federației Ruse şi aderarea la UE şi NATO prin unirea cu România.
„Nu facem o uniune între cinci partide, ci o mişcare largă, naţională pentru unirea Basarabiei cu România în care încape toată lumea şi alte partide care poate încă până la acest moment se mai gândesc şi asociaţii obşteşti şi persoane fizice, toţi sunt aşteptaţi sub flamurile unirii pentru că sunt departe de gândul că doar noi vom reuşi să facem acest lucru”, a menţionat Valeriu Munteanu, liderul partidului Uniunea Salvaţi Basarabia.
„Gestul nostru de astăzi este, trebuie să recunoaştem, un răspuns la solicitarea celor peste 34 la sută de unionişti din R. Moldova. Este totodată şi o speranţă că şi ceilalţi vor adera la această mişcare pe care o constituim astăzi”, a adăugat președinta interimară a Partidului Popular Românesc, Tatiana Potîng.
O speranţă că şi ceilalţi vor adera la această mişcare...
Decizia Partidului Popular Românesc de a se alătura inițiativei liberalilor pentru a forma un front comun al unioniștilor a provocat plecarea de la conducerea formațiunii a liderului acesteia Vlad Ţurcanu. Anunțând la finele anului trecut că renunţă la calitatea de lider şi de membru al partidului Ţurcanu a invocat „diferențele de viziune față de modul în care ar trebui să se consolideze polul românesc politic în R. Moldova”. Ţurcanu le-a reproşat colegilor săi de partid că au fost atrași de oferta unor politicieni, care „nu mai au nimic de demonstrat în R. Moldova, pentru că din cauza lor s-a ajuns în situația ca cei care au viziuni pro-românești să stea pe margine”.
Vlad Ţurcanu s-a alăturat altei formaţiuni unioniste cu care partidul pe care l-a condus câteva luni ar fi urmat să fuzioneze şi anume Partidului Unităţii Naţionale. Liderul formaţiunii Octavian Ţîcu declara anterior că nu va participa în „kolhozuri” unioniste imaginare, care n-au nicio finalitate:
„Partidul Unităţii Naţionale pledează nu pentru un bloc politic aşa cum ni s-a sugerat ci eventual pentru un bloc electoral, un bloc electoral care va fi acceptat nu doar cu PL şi cu alte partide apropiate din punct de vedere a idealului de reîntregire, dar şi de alte partide pro-europene care considerăm că în eventualitatea unor alegeri anticipate sau alegeri parlamentare am putea să-l constituim.”
Partidul Unităţii Naţionale, care îl are în calitate de președinte de onoarea pe fostul lider de la Cotroceni, Traian Băsescu, a respins categoric alăturarea la un bloc comun al unioniştilor în aprilie 2019 când se profilase o tentativă similară. Atunci trei partide şi trei organizaţii unioniste au semnat un protocol de constituire al numitului Bloc Unirea, a cărui soartă a rămas incertă. Încercări de a contopi formațiunile unioniste au existat şi anterior, dar dorința partidelor de a-și păstra identitatea care s-a dovedit a fi mai mare.
### Vezi și... ### Nicolae Negru: „Nu-i exclus că există unii care strigă „Unirea” și nu vor Unirea”Editorialistul Nicolae Negru a salutat noua încercare a partidelor unioniste de a se reuni sub umbrela aşa numitei Mişcării politice Unirea, dar nu e sigur că această construcţie va rezista şi că cele cinci partide componente, care au înregistrat până acum rezultate electorale modeste, vor atrage mai multe voturi împreună. Noua construcție se poate prăbuși ca un castel de nisip la prima încercare de identificare a reprezentantului pentru alegerile prezidențiale, crede editorialistul. În cel mai recent interviu pentru Europa Liberă Nicolae Negru a sugerat că nu toți unioniștii pledează sincer pentru această cauză, ba dimpotrivă, unii s-ar putea să aibă sarcina de coagulare a acestui curent politic.