Cine sunt basarabenii canonizați
Părintele Serghei Boghiul a fost canonizat cu titulatura Cuviosul Sofian de la Antim. S-a născut la 7 octombrie 1912 la Cuconeștii Vechi, județul Bălți, și a murit la 14 septembrie 2002 la Mănăstirea Antim din București. A fost călugăr la mănăstirea Dobrușa din județul Soroca, unde a și primit numele de Sofian. În perioada comunistă, a fost condamnat la 15 ani de închisoare, fiind eliberat în 1964, scrie agenția de știri a Patriarhiei Române, Basilica.
Preotul Alexandru Baltaga a fost canonizat cu titulatura Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, cu cinstire în ziua de 8 august. S-a născut la 14 aprilie 1861, într-o familie de preoți din Călărași. După anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică la 28 iunie 1940, a rămas alături de enoriași, chiar dacă restul familiei sale s-a refugiat peste Prut. A fost arestat și condamnat pentru activitate contrarevoluționară și dușmănoasă față de statul sovietic, fiind deportat la Kazan, în Tatarstanul de azi, unde a decedat la 7 august 1941.
Părintele Iraclie Flocea a fost canonizat cu titulatura Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia, cu cinstire în ziua de 3 august. S-a născut la 11 martie 1893 la Pojorâta, Suceava, a luptat în Primul Război Mondial, după care a devenit misionar, ulterior călugăr al Mănăstirii Hârbovăț din Basarabia în 1920. A rămas preot la parohia Nisporeni și după anexarea Basarabiei din 1940. A fost arestat însă la 2 august 1945 și condamnat la 8 ani de muncă silnică în Siberia. A revenit în Basarabia în 1953, pretrecându-și ultimii ani din viață în satul Chițcani, unde a murit la 16 august 1964.
Ceilalți 13 sfinți canonizați sunt:
- Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae (4 octombrie);
- Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu (23 octombrie);
- Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop (28 noiembrie);
- Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătuşu (22 iulie);
- Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria (2 decembrie);
- Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria (2 decembrie);
- Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeţ (6 iulie);
- Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus (20 decembrie);
- Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj (8 martie);
- Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana (26 decembrie);
- Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici (10 noiembrie);
- Sfântul Cuvios Calistrat de la Timişeni şi Vasiova (10 mai);
- Preot Mucenic Ilarion Felea (18 septembrie);
După canonizarea celor 16 clerici desfășurată la București, vor urma ceremonii locale de proclamare în eparhiile care au înaintat argumentele pentru canonizarea lor.
Procesul de canonizare în Biserica Ortodoxă Română începe la inițiativa eparhiilor în care persoana propusă și-a încheiat viața pământească. Eparhiile strâng documente și mărturii, care apoi sunt transmise spre evaluare Sinodului Mitropolitan.
- Te-ar putea interesa și: Patriarhia Română despre canonizarea unor legionari antisemiți: „Chiar și unii sfinți au avut căderi”
Dacă la nivel mitropolitan este aprobată inițiativa de canonizare, dosarul este înaintat Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
După aprobarea de către Sfântul Sinod, format din toți ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, canonizarea este proclamată într-o ceremonie în cadrul căreia credincioșii se familiarizează cu decizia Sfântului Sinod, cu titulatura și data de prăznuire a sfântului, precum și cu troparul și icoana lui.
Știre realizată cu ajutorul Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te