Decizia din 12 iulie de a-i face sfinți pe Ilarion Felea (1903-1961), Ilie Lăcătușu (1909-1983) și Dumitru Stăniloae (1903-1993) a fost criticată de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, care a amintit că tustrei au făcut apologia legionarismului și au avut atitudini virulent antisemite.
Într-o reacție din 17 iulie, conducerea Bisericii Ortodoxe Române a explicat că nu este prima oară când sunt sfințite persoane care „au avut unele căderi în viață”, dar în decizia de a-i canoniza pe aceștia trei (împreună cu alți 13) au jucat un rol mai important faptele lor bune, inclusiv că s-au opus ateismului comunist.
„Trebuie să privim în special la cum și-au încheiat viața – adică la o înaltă măsură a desăvârșirii –, nu doar la greșelile sau păcatele săvârșite pe parcursul existenței lor pământești”, se spune într-un comunicat al Biroului de Presă al Patriarhiei Române, care insistă că BOR are dreptul să canonizeze pe cine dorește.
Institutul „Elie Wiesel” a menționat printre altele în nota sau de protest că unul din cei canonizați, Ilie Lăcătușu, șef de cuib și de sector legionar, a fost între 1942 şi 1943 misionar al Bisericii Ortodoxe Române în Transnistria, „o regiune aflată sub controlul statului român unde au fost exterminaţi zeci de mii de evrei în timpul Holocaustului”.
„Forțele tradiționaliste au întâietate”
În declarații făcute pentru Europa Liberă România, un istoric elvețian specializat în istoria Mișcării Legionare din România, Oliver Jens Schmitt, a spus că noile canonizări vin într-o perioadă când în Biserica Ortodoxă Română forțele tradiționaliste și ortodoxe au întâietate.
Istoricul spune că, în acest context, sunt canonizați oameni care au susținut un discurs antioccidental, antisemit și antigreco-catolic.
Un teolog contactat tot de Europa Liberă România, Paul Palencsar, a spus că în evaluarea deciziei de canonizare joacă un rol important dacă persoanele respectiv s-au căit pentru faptele lor.
„Deci nu e neapărat o problemă că ajung în calendar oameni care au trecut legionar. Pe noi ne interesează dacă acești oameni s-au pocăit de păcatele lor, dacă au conștientizat răul pe care l-au făcut și dacă în mod public și-au cerut iertare”, a spus Palencsar.
Cultul criminalilor de război în instituțiile publice
Institutul „Elie Wiesel” atrage atenția periodic asupra manifestărilor de admirație pentru legionari și antisemiți în România.
Într-un raport despre manifestările antisemite în perioada 2022-2023, cercetătorii au spus printre altele că în România „instituții publice locale găzduiesc evenimente cu o agendă de reabilitare a extremismului interbelic și încheie parteneriate cu astfel de organizații, uneori chiar și după ce sunt informate cu privire la natura lor”.
„Cărți elogioase la adresa mareșalului (Ion) Antonescu (sunt) vândute la tonomatele din gara Constanța și pe platforme de comerț online; obiecte aparținând mareșalului (sunt) vândute fără contextualizare istorică adecvată în cadrul licitației online Artmark”, se mai arată în raport.
În același raport, publicat în iulie 2023, sunt menționate de asemenea adunări de comemorare a Mișcării Legionare „deghizate” adesea în omagii pentru „rezistența anticomunistă”.
Antisemiți și legionari, comemorați peste Prut
Glorificarea unor personalități antisemite din România a fost condamnată de comunități și instituții evreiești inclusiv ca urmare a unor fapte petrecute peste graniță, în R. Moldova.
În 2023, presa internațională a publicat două apeluri în care critici străini ai antisemitismului atrăgeau atenția că la Chișinău sunt două monumente care glorifică personaje și evenimente istorice legate de exterminarea evreilor în Al Doilea Război Mondial: bustul de pe Aleea Clasicilor al lui Octavian Goga, scriitor și politician interbelic român, cu vederi și politici antisemite; și un monument închinat soldaților români care au luptat în Primul Război Mondial, dar și „pentru eliberarea Basarabiei și nordului Bucovinei” în cel de Al Doilea, fără a pomeni de uciderea evreilor după intrarea Armatei Române în Basarabia.
Distanțarea de cele două monumente a fost cerută, în primăvara anului trecut, de Centrul „Simon Wiesenthal” din Ierusalim, într-o scrisoare către președinta Maia Sandu, iar în toamnă, în altă scrisoare, semnată de un grup de europarlamentari.
Autoritățile de la Chișinău spun, însă, că nu au primit niciun demers oficial prin care s-ar cere revizuirea celor două monumente considerate antisemite.
Menținerea celor două monumente fusese criticată periodic, înaintea acestor demersuri, în ziare din Statele Unite și din Israel. Publicațiile reaminteau, printre altele, declarația infamă a lui Octavian Goga, dintr-un interviu în New York Times, unde își justifica politicile antisemite prin faptul că în România „sunt mult prea mulți evrei”. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
