Jordan Bardella, al cărui partid Rassemblement National (RN) nu a reușit să câștige alegerile din Franța în ciuda previziunilor, a fost numit liderul acestei noi formațiuni.
El a declarat că noul grup „reprezintă speranța pentru zeci de milioane de cetățeni din națiunile europene care-și prețuiesc identitatea, suveranitatea și libertatea”.
Decizia a venit luni, într-o ședință care a durat puțin peste un sfert de oră, la scurt timp după ce RN s-a alăturat Patrioților. RN trimite cea mai mare delegație națională în noul grup: 30 de europarlamentari. Ei au fost ultimii care au stins lumina din grupul Identitate și Democrație (ID), ai cărui membri au trecut acum cu toții la grupul Patrioților.
„Acum, fiind al treilea cel mai mare grup, trimitem un semnal clar extremiștilor federaliști”, a spus europarlamentarul danez Anders Vistisen, fostul candidat de top al grupului ID.
Santiago Abascal, liderul partidului spaniol Vox, consideră că noul grup prezintă o „oportunitate istorică” de a combate coaliția centristă.
Jordan Bardella, liderul RN, ar fi putut deveni premier la Paris dacă partidul său ar fi câștigat alegerile de duminică din Franța. Însă nu a reușit această performanță, așa că protejatul lui Marine le Pen devine liderul noii formațiuni Patrioții pentru Europa.
Un grup politic trebuie să aibă cel puțin 23 de europarlamentari, care să reprezinte minim un sfert dintre țările UE. Până marți, Patrioții au strâns 84 de europarlamentari din 12 țări, devenind al treilea cel mai mare grup politic de la Bruxelles.
Orban, împreună cu fostul premier ceh Andrej Babiš și austriecii din FPÖ, au anunțat public că intenționează să formeze un nou grup politic pe 30 iunie, iar de atunci s-au alăturat zeci de alți europarlamentari neafiliați, din ECR sau ID. Grupul va fi dominat de Marine le Pen, care aduce cei mai mulți membri.
Gruparea include:
- Fidesz + Partidul Popular Creștin Democrat din Ungaria
- Rassemblement National din Franța
- Lega din Italia
- Vox din Spania
- Chega din Portugalia
- Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți + coaliția Jurământul și Șoferi din Cehia
- Partidul Libertății din Austria
- Partidul Libertății din Olanda
- Vlaams Belang din Belgia
- Partidul Popular din Danemarca
- Vocea Rațiunii din Grecia
- Întâi Letonia
- ANO din Cehia
Poziții în comun și puncte de disensiune
Conform platformelor care prezintă data înregistrării domeniilor web, site-ul lor, al Patrioților, a fost înregistrat pe 30 iunie. Site-ul nu conține aproape nicio informație deocamdată, dar prezintă un logo rudimentar împreună cu sloganul Make Europe Great Again. Același slogan este folosit de președinția maghiară a Consiliului European și inspirat din campania electorală a americanului Donald Trump.
Sub formularul de contact de pe site, ei transmit un mesaj enigmatic: „Alea iacta est”, zarurile au fost aruncate, faimoasa replică a împăratului Iulius Cezar când a trecut peste râul Rubicon.
„Zarurile au fost aruncate”, transmite noua grupare din Parlamentul European.
Gruparea nu și-a publicat, până marți, un set de valori sau priorități clare, dar este considerată a fi radical-conservatoare. Până și conservatorii pe model vechi consideră că noua grupare amenință valorile conservatoare tradiționale, prin asocierea cu ideile naționaliste, eurosceptice și anti-sistem.
„Vrem să reformăm Uniunea Europeană”, a declarat austriacul Harald Vilimsky, membru al Patrioților. Partidele din noua formațiune se împotrivesc așa-ziselor „elite” de la Bruxelles, pe care vor să le combată dinăuntrul instituțiilor - și cu bani europeni.
În trecut, partidele de extremă dreapta au avut probleme cu instituțiile de la Bruxelles după ce au cheltuit sume „nerezonabile” pe șampanie - iar partidul lui Le Pen a plătit ilegal din bani de la Parlament, asistenți care nu lucrau la Bruxelles.
Logoul noii grupări.
Grupul promite și să lucreze „împotriva hegemoniei Comisiei Europene și a majorității din Parlamentul European”, potrivit membrului francez Jean-Paul Garraud.
Comisia Europeană, executivul de la Bruxelles, este instituția care formulează proiectele de legi pe care le dezbat și apoi le aprobă sau resping europarlamentarii. Comisia creează propuneri legislative în baza muncii tehnocraților și a sfatului agențiilor specializate din UE, cu un accent pe ceea ce se numește politici bazate pe știință - predicții strategice complexe, care analizează impactul unei politici în baza dovezilor existente.
Grupul se opune Pactului Verde European, o serie de legi și norme din diverse domenii care încearcă să combată schimbările climatice și să adapteze economia Europei, pentru a fi mai verde.
Poziția anti-migrație este și ea comună în rândul Patrioților. Cu toții vor granițe mai puternice și ca UE să primească cât mai puțini refugiați: Ei vor să limiteze și migrația economică din alte țări.
Viktor Orban îl vizitează pe președintele rus Vladimir Putin la Moscova, 5 iulie 2024.
Partidele din noul grup nu au o abordare coezivă în ceea ce privește relația cu Rusia, spre deosebire de celălalt grup de dreapta, ECR, care se declară pro-Ucraina.
„Patrioții pentru Europa servesc interesele Rusiei, conștient sau inconștient. Astfel, amenință securitatea și libertatea Europei”, consideră premierul ceh de centru-dreapta, un pro-ucrainean convins, Petr Fiala.
În vreme ce membrii cehi ai noii grupări, de exemplu, critică în continuare agresiunea rusească în Ucraina, Viktor Orban a făcut el însuși o vizită la Kremlin chiar săptămâna trecută.
Deși majoritatea partidelor din rândul Patrioților susțin ceea ce ei numesc valorile tradiționale, există și acolo o discrepanță.
De exemplu, portughezii din Chega insistă că vor să păstreze drepturile persoanelor LGBTQ+ (care au drept de căsătorie și de adopție în Portugalia), în timp ce Fidesz a promulgat în Ungaria o lege pe model rusesc împotriva prezenței persoanelor LGBTQ+ la televizor sau în materiale didactice.
Spaniolii din Vox ar interzice complet avortul, în timp ce RN a susținut votul din parlamentul francez prin care accesul la avort a fost garantat constituțional.
Cine nu se atinge de Fidesz. De cine nu se ating Fidesz și RN
În mandatul 2019-2024 din Parlamentul European, au existat trei familii politice de dreapta: Popularii Europeni (EPP) de centru-dreapta, Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) și Identitate și Democrație (ID). Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ține de EPP - iar în același grup se afla, până în 2021, și partidul Fidesz, al lui Viktor Orban.
Fidesz a părăsit gruparea după un vot intern EPP. În Parlamentul European, este permis oricărui grup să dea afară unul dintre partidele care-i aparțin. Așa că, decât să fie dat afară, Orban a plecat singur. De atunci, europarlamentarii Fidesz au fost neafiliați, astfel că după alegerile din iunie au salutat ocazia de a aparține unei familii politice pe care să o poată contura, iar astfel s-au născut Patrioții pentru Europa.
Prim-vicepreședintele grupării este Kinga Gal, europarlamentară Fidesz. Philip Claeys, belgian din regiunea flamandă, a trecut de la postul de secretar general al grupului ID, la același post în rândul Patrioților.
Patrioții, așadar, au luat zeci de europarlamentari din rândul ECR și ID. Lega (italiană) a fost, în mandatul precedent, unul dintre cele mai importante partide naționale din ID. Partidul Austriac al Libertății era chiar membru fondator al ID. Rând pe rând, fiecare partid a părăsit grupul ID, care acum nu mai are niciun membru.
Candidatul de top al AfD, Maximilian Krah, a avut doi asistenți acuzați de spionaj pentru Rusia și China. La rândul său, Krah a declarat că „nu oricine a purtat uniforma SS a fost, automat, un criminal”.
Alternativa pentru Germania (AfD) este unul dintre partidele extremiste care, garantat, nu se va alătura Patrioților - chiar dacă au fost dați afară din ID și sunt, în prezent, neafiliați.
Partidul nu se înțelege cu RN, din Franța, mai ales din cauza asocierilor repetate ale germanilor cu nazismul în retorica naționaliștilor francezi. Potrivit surselor Euronews, „sunt șanse aproape zero ca AfD să se alăture Patrioților” dar, în schimb, e posibil ca ei să preia inițiativa formării unui nou grup de extremă dreapta. Ei ar putea atrage, de exemplu, cei doi europarlamentari români din SOS, partidul senatoarei proruse Diana Șoșoacă. SOS a fost refuzat de ECR.
Prim-ministra italiană Giorgia Meloni (stânga) pornită la drum cu un balast neofascist, s-a apropiat mai nou de șefa executivului european, Ursula von der Leyen - apropiindu-se, în același timp, de mainstream-ul politic. Patrioții nu sunt acum pentru ea.
Lege și Justiție (PiS), foștii guvernanți ai Poloniei, au primit și ei oferta Patrioților, însă au refuzat-o. Ei preferă să rămână în ECR, iar cel probabil se vor folosi de această nouă ofertă pentru a negocia avantaje în rândul ECR.
ECR rămâne, acum, dominat de partidul Giorgiei Meloni, Fratelli d’Italia. Grupul se consideră o forță democratică și dorește să-și păstreze aspectul de partener respectabil, care nu vrea să răstoarne Europa. Recent, au existat ipoteze că Fratelli d'Italia ar putea fi invitați să facă saltul de la ECR, la mult-mai-respectabilii EPP, alături de Ursula von der Leyen, însă parteneriatul a picat.
De aceeași grupare ține și partidul românesc AUR, condus de George Simion. Maghiarii, însă, refuză să se apropie de un grup de care țin românii, pentru că ambițiile naționaliste cu tentă expansionistă ale AUR și Fidesz se bat cap în cap. Balkan Insight scrie că tocmai aderarea AUR la ECR este linia roșie pe care Fidesz a decis că nu o va trece în crearea de coaliții europene.
Patrioții vor trebui să rămână în opoziție
Coaliția care a condus legislativul european în 2019-2024 a fost formată din EPP, grupul social-democraților și liberalii din Renew. Aceeași constelație s-a reconstituit și de data aceasta, dar cu o condiție foarte clară din partea socialiștilor: să nu colaboreze cu extrema dreaptă. Stângiștii amenință să părăsească coaliția dacă von der Leyen va căuta susținerea oricărei grupări de extremă dreapta. Or, grupul de stânga - al doilea cel mai mare de la Bruxelles - este prea numeros pentru a fi pierdut pe seama unei astfel de colaborări.
Teoretic, Patrioții nu vor avea nici o poziție de top în Parlamentul European: nominalizările pentru funcții de conducere, precum președinții de comitete, s-au încheiat de 4 iulie. Dar asta va rămâne la latitudinea președintei Parlamentului, Roberta Metsola, și va depinde de negocierile interne.
Patrioții cer dreptul de a prezida două dintre cele 20 de comisii din Parlamentul European: Transportul și Cultura (un singur portofoliu) și Educația. Potrivit Politico, este mai mult ca sigur că celelalte familii politice de la Bruxelles vor bloca această candidatură, într-un efort de a menține un „cordon sanitar” în jurul partidelor extremiste.
În general, cu cât este mai mare un grup, cu atât are șanse mai bune de a obține un post important. Cu 84 de membri, Patrioții au devenit al treilea cel mai mare grup, după familiile de centru-dreapta și centru-stânga și întrecând liberalii.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te