În timp ce Washingtonul caută modalități de a depăși conflictul cu Iranul, Georgia — o țară mică, dar de o importanță strategică crucială, situată chiar la nord de Iran — insistă că regiunea Caucazului nu ar trebui să coboare și mai jos pe agenda Occidentului, iar protestatarii georgieni continuă să iasă în stradă, împotriva a ceea ce consideră a fi distrugerea democrației în țara lor.
Pentru tabăra pro-democratică din Georgia, aflată într-o situație dificilă, orice detensionare a situației din Orientul Mijlociu ar putea crea spațiu pentru ca aliații occidentali să se concentreze din nou asupra a ceea ce ei descriu drept o luptă politică din ce în ce mai acută pe plan intern.
Într-un interviu acordat Europei Libere (RFE/RL) la Washington pe 16 iunie, al cincilea președinte al Georgiei, Salome Zurabișvili, a susținut că, dacă tensiunile cu Iranul se vor atenua, SUA ar trebui să privească Georgia nu ca pe o democrație periferică aflată în dificultate, ci ca pe un nod central în următoarea fază a competiției regionale. „America nu poate pur și simplu să cedeze Georgia intereselor Rusiei”, a afirmat ea.
Avertismentul ei a venit la doar câteva ore după ce a primit Premiul Mark Palmer 2026 acordat de Freedom House, un premiu care, potrivit ei, are o semnificație simbolică pentru societatea civilă georgiană, după aproape doi ani de proteste susținute și de represiune tot mai intensă. „Cred că asta înseamnă că ei nu sunt uitați”, a spus Zurabișvili.
Mandatul prezidențial al lui Zurabișvili s-a încheiat pe 29 decembrie 2024, pe fondul unei crize politice, după ce ea a respins rezultatele alegerilor parlamentare din octombrie și a părăsit palatul prezidențial în ziua în care succesorul său a depus jurământul.
Declarațiile fostei președinte vin într-un moment în care partidul de la guvernare, Visul Georgian, a încercat să se poziționeze ca un actor regional indispensabil pe fondul instabilității din Orientul Mijlociu — prezentând chiar o recentă convorbire telefonică cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, ca dovadă a unei dezghețări diplomatice cu Washingtonul.
Zurabișvili a calificat această inițiativă drept teatru politic. „Au făcut lobby prin intermediul unor grupuri de presiune nu prea eficiente din Washington”, a spus ea. „Dar nu înțeleg că nu poți face lobby pentru o parte și, în același timp, să flirtezi cu dușmanii celor pentru care faci lobby.”
Cu Maia Sandu, recent aleasă președinta Moldovei, în octombrie 2022. Mai recent, anul acesta, Sandu a decorat-o pe Zurabișvili.
O zonă gri tot mai mare
Zurabișvili a vorbit despre o guvernare care, în viziunea ei, nu mai urmează un curs strategic independent, ci își adaptează politica externă pentru a se încadra în limitele a ceea ce Rusia ar tolera. „Ei chiar nu au o strategie”, a spus ea. „Strategia lor este să încerce să se apropie de oricine, cu condiția să le dea voie Rusia”.
Acest lucru a dus la o politică externă pe care ea a descris-o ca fiind oportunistă și inconsecventă — aliniindu-se, atunci când era util, cu actori ca Ungaria și Slovacia, încercând în același timp să restabilească periodic relațiile cu Washingtonul și Bruxelles-ul.
Însă avertismentul ei mai profund s-a referit mai puțin pe diplomație și mai mult la fărădelegi. Potrivit lui Zurabișvili, Georgia funcționează din ce în ce mai mult ca o „zonă gri” — un loc în care aplicarea sancțiunilor, supravegherea financiară și controalele la frontieră devin din ce în ce mai greu de monitorizat. „Deja, Georgia a devenit o zonă gri în care se poate întâmpla orice”, a spus ea.
Ea a menționat cazuri de cetățeni străini care au obținut documente georgiene, activități în domeniul criptomonedelor în mare parte nereglementate, precum și sosirea în porturile georgiene a unor nave legate de așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei.
Ne-a mai vorbit, de asemenea, cele peste 100 de zboruri săptămânale între Georgia și Rusia, susținând că amploarea acestor deplasări ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea de aplicare a legii.
Ea a sugerat că problema nu constă doar în criminalitate, ci și în „permisivitatea strategică”: un sistem din ce în ce mai vulnerabil la exploatarea de către rețelele rusești și alți actori supuși sancțiunilor.
Protest pe bulevardul Rustaveli din Tbilisi, în decembrie 2025.
„Un model foarte rusesc”
Zurabișvili a afirmat că în țara sa mediul politic s-a deteriorat brusc. Ea a descris un aparat de stat în care parlamentul funcționează în mare măsură ca o simplă marionetă, liderii opoziției se confruntă cu o presiune juridică tot mai mare, iar noile legi incriminează din ce în ce mai mult disidența. „Nu se poate mai rău de atât”, a spus ea.
Printre cele mai grave preocupări ale sale se numără eforturile continue de a interzice partidele de opoziție prin intermediul Curții Constituționale a Georgiei — o măsură care ar putea restrânge radical spațiul politic în perspectiva viitoarelor alegeri.
Ea a afirmat că sute de persoane pe care le-a descris drept „prizonieri de conștiință” se află în continuare în detenție. Sistemul, a susținut ea, seamănă din ce în ce mai mult cu modelul rus de control politic. „Este un model foarte rusesc”, a spus ea.
Ea a subliniat însă o diferență esențială: societatea civilă georgiană rămâne activă, organizată, nesupusă.
De aproape doi ani, protestatarii ies pe străzi, opunându-se ceea ce ei consideră a fi o înclinare tot mai accentuată a Georgiei spre autoritarism. Pentru Zurabișvili, această reziliență se ciocnește acum cu un context geopolitic în schimbare.
Săptămâna trecută, Camera Reprezentanților din SUA a adoptat o lege care vizează influența Rusiei, Chinei și Iranului în Caucaz — un semn, a spus ea, că Washingtonul ar putea începe, în sfârșit, să analizeze mai atent liniile de fractură în schimbare din regiune.
Preocuparea ei mai generală este că, deși Occidentul s-a adaptat la amenințarea militară reprezentată de Rusia, acesta rămâne în urmă în ceea ce privește combaterea instrumentelor hibride ale Kremlinului — dezinformarea, infiltrarea politică, presiunea economică și, din ce în ce mai mult, inteligența artificială. „Ce se face în legătură cu utilizarea inteligenței artificiale în scopul interferenței?”, a întrebat ea.
Ambasadorul UE la Tbilisi depune flori la monumentul celor uciși pe 9 aprilie 1989, în timpul mișcării pentru independența Georgiei. În ultimii ani, după o perioadă pro-occidentală, Georgia privește din nou spre Rusia.
Privind spre viitor, ea a avertizat că partidul de la putere din Georgia ar putea intra într-o perioadă de instabilitate internă. Ea a indicat arestările din propriile rânduri și semnele unei anxietăți politice în creștere ca dovezi ale faptului că încrederea în Visul Georgian s-ar putea eroda odată cu prestigiul Rusiei pe fondul războiului din Ucraina, pe care nu îl câștigă. „Putin nu mai este spaima Europei”, a spus ea.
Această instabilitate, a adăugat fosta președintă, ar putea spori probabilitatea organizării unor alegeri anticipate. „Ar putea fi tentați să organizeze pur și simplu alegeri înainte de termen”, a spus ea, avertizând totuși că opoziția din Georgia rămâne fragmentată și insuficient pregătită.
Pentru a face față ceea ce ea consideră a fi un sistem autoritar din ce în ce mai consolidat, a afirmat ea, opoziția va avea nevoie de ceva mai coerent decât politica electorală convențională. „Un front național unit.”
Pentru Zurabișvili, sarcina de a restabili democrația le revine primordial georgienilor. Ea a afirmat însă că aliații occidentali au în continuare responsabilitatea de a înțelege mizele strategice mai largi.
Pentru că, susține ea, dacă Iranul va dispărea din fruntea agendei de politică externă a Washingtonului, Caucazul ar putea fi locul în care se va desfășura în tăcere următoarul test al tenacității Occidentului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te