Pe timp de pandemie, familiile cu venituri modeste, puse la grea încercare

Organizațiile pentru apărarea drepturilor copilului susțin că în aceste zile de izolare socială familiile cu venituri modeste devin și mai vulnerabile. Și asta pentru că, până la pandemie, majoritatea părinților lucrau cu ziua, iar din momentul în care s-au văzut siliți să stea acasă au pierdut posibilitatea de a câștiga o bucată de pâine. Cum îi pot sprijini cei din preajmă?

Pe timp de pandemie, familiile cu venituri modeste, puse la grea încercare

Fără doar și poate, epidemia provocată de virusul COVID-19 nu cruță pe nimeni, doar că pentru unii carantina înseamnă anularea confortului zilnic, pe când pentru familiile cu venituri modeste această perioadă de izolare impusă multiplică riscul de a deveni și mai săraci. Președinta Organizației Copil, Comunitate, Familie, pe scurt CCF Moldova, specializată pe ajutorarea copiilor aflați în dificultate, constată cu multă îngrijorare că o bună parte dintre părinți nu mai poate obține câștigurile de zilieri. Iată ce spune Liliana Rotaru:

Liliana Rotaru

„Acum, acești părinți sau singurul părinte, deci, sunt situații și mai dificile, nu mai poate să meargă la muncă din câteva considerente: unu, trebuie să rămână un adult cu copii care sunt acasă. Doi, locuri de muncă care sunt oprite, deci întreprinderi care nu mai funcționează, trei, transportul public, în cazul în care trebuie să se deplaseze în altă localitate, nu mai funcționează, nu mai merge. Iar dacă vorbim despre o mamă solitară și asemenea cazuri sunt foarte multe, noi chiar acum avem în vizor o mămică cu cinci copii între nouă luni și 11 ani este singură și, bineînțeles, nu poate să muncească. Chiar dacă și-ar dori nu poate să îi lase pe copii singuri acasă”.

În această perioadă apar mari îngrijorări în ceea ce privește siguranța copiilor ai căror părinții nu au un comportament pedagogic exemplar, spune președinta CCF Moldova. Din cauza că trebuie să stea într-un mediu închis, copiii riscă să fie supuși violenței, iar posibilitățile statului de a interveni cu promptitudine sunt limitate, concluzionează Liliana Rotaru.

„Scurtătura este direct spre un centru de plasament sau o instituție rezidențială, or, legislația pe care nu a anulat-o nimeni în perioada asta ne spune foarte clar că trebuie să căutăm mai întâi o soluție de tip familial: la rude, la bunici sau la persoane neînrudite, dar din comunitate și pe care copii îi cunosc. E mai multă muncă, bineînțeles, dar dacă ne conducem de interesul copilului, și nu de simplitatea și confortul nostru ca specialiști, atunci vom căuta mai întâi de toate protecție familială”.

Coaliția națională „Viața fără violență în familie” a lansat marți un demers public în care atrage atenția că autoizolarea reprezintă un factor ce supune „femeile și copiii lor unui risc mai mare de violență din partea partenerilor agresivi”. Într-un recent interviu pentru postul nostru de radio, psihologul Lilia Gorceag afirma că suprasolicitarea și stresul pot degenera în situații de conflict, mai ales în condițiile aflării îndelungate într-un mediu închis.

„Pericolul aflării într-un mediu închis pentru cei care trăiesc într-o relație violentă este destul de grav și este destul de mare. Dacă pericolul e prea mare, se poate de ieșit din casă, de dat un telefon de la un vecin sau din stradă și oricum de rezolvat problema, astfel încât oamenii care sunt în rol de victimă, de cele mai deseori sau de regulă - femeia cu copiii, să rămână la domiciliu, iar cel care este agresiv să-și caute hotel. Nu trebuie nimeni să sufere violența”.

Dincolo de sfaturi și bani, familiile pe care epidemia de COVID-19 le pune acum la grea încercare mai au nevoie de atenție și solidaritate, spune Liliana Rotaru de la organizația Copil, Comunitate, Familie. Întrebările care până nu demult aveau o încărcătură utilitară - „ce mai faci?”, „cum te descurci?” sau „ai nevoie de ceva?”, astăzi devin un colac de salvare pentru acei pe care sărăcia aprofundată de pandemie i-a strâns la colț.