Pentru a 5-a oară în doi ani, bulgarii aleg un nou parlament | Mediile publice livrează „circ preelectoral”

Panorama este unul din talk-show-urile politice cele mai respectate la televiziunea publică bulgară, dar spectatorii care au urmărit una din cele mai recente dezbateri, în speranța de a înțelege ce vor și ce au de oferit diversele partide înscrise în cursa electorală, s-au ales cu un spectacol, fără substanță, relatează corespondenții Europei Libere la Sofia.

Boian Rasate și Simeon Slavcev (MIR) la emisiunea Panorama, Sofia, 18 martie 2023.

În loc de dezbatere, au auzit un candidat care, în ritm de rap, i-a îndemnat pe oponenții săi aflați în platou să se „pălmuiască”.

Este vorba de Boian Rasate, liderul partidului de extremă dreapta, naționalist, „Uniunea Națională Bulgară – Noua Democrație”, care până acum nu a câștigat vreun loc în Parlament.

Rasate nu a fost singurul extremist prezent la dezbaterea televizată din 18 martie, la care mai mulți candidați „mainstream” refuzaseră să participe, probabil de teama unui spectacol penibil.

Vențislav Anghelov zis Chicago la emisiunea Panorama, 18 martie 2023.

La dezbaterea electorală din acea noapte a fost însă prezent Vențislav Anghelov – poreclit Chicago - unul dintre cei mai cunoscuți anti-vacciniști ai Bulgariei și unul din liderii unui alt partid obscur de extrema dreaptă „ Adevărului și numai Adevărul”.

Anghelov și-a folosit timpul de emisiune pentru a relua o serie de teorii ale conspirației și pentru a se lăuda cu rolul său într-un acord îndoielnic de a asigura gaz ieftin din Rusia, înainte de a încheia cu un avertisment că trupele bulgare vor fi trimise în curând să lupte în Ucraina împotriva trupelor rusești invadatoare.

Crește miza, la a cincea încercare

Speranțele de reformă și curățare de corupție a celei mai sărace țări din UE s-au spulberat în iunie 2022, când după numai șase luni, guvernul pro-occidental condus de Kiril Petkov a fost demis prin vot de neîncredere.

Au urmat șase încercări eșuate de a forma un nou guvern. Pe 2 februarie, președintele Rumen Radev a dizolvat în parlamentul și a anunțat noi alegeri generale anticipate pentru 2 aprilie.

Sunt puține șanse ca votul de duminică să aducă mai multă claritate: potrivit celui mai recent sondaj Alpha Research, publicat la 1 martie, partidul „Continuăm Schimbarea” a fostului premier Petkov și partenerii săi de coaliție conduceau cu aproximativ 26,4% din intențiile de vot, cu doar 1% în fața partidului GERB al fostului premier Boiko Borisov și a partenerului său de coaliție, „Uniunea Forțele Democratice”.

Cu fiecare scrutin repetat, a crescut și miza alegerilor iar în acest condiții, majoritatea bulgarilor caută să se informeze de la televiziunea și radioul public, instituții care domină piața media locală. Unde găsesc puține informații și mult circ, avertizează criticii și experții.

Pe fondul unei avanlanșe de plângeri din partea publicului, Comisia Electorală Centrală s-a simțit obligată să intervină și i-a amendat pe candidații care îndemnau la violență, făceau salutul nazist pe platou sau se luau la bătaie cu oponenții.

Chiar și directorual general al televiziunii publice, Emil Koșlukov, a recunoscut că dezbaterile pre-electorale au fost în mare parte o „parodie” și a cerut scuze telespectatorilor pentru că au fost forțați să asculte „prostii”.

Aparițiile unor candidați precum Rasate și Angelov în dezbaterile televiziunii și radioului public i-a făcut pe mulți să se întrebe de ce trebuie invitați candidați care uneori au primit sub 0,1% din voturi?

„Sănătatea mintală a națiunii”

Răspunsul se găsește în modificările la legea electorală, promovate și trecute prin Parlament la începutul anului 2021 de deputații partidului populist „Există un astfel de popor” al cântărețului și vedetei de televiziune Slavi Trifonov.

Partidul a obținut amendarea articolului 189 din legea electorală, care stipulează acum că toate partidele înregistrate „au dreptul la o participare egală” ca timp, în dezbaterile electorale organizate de companiile naționale publice de radio și TV.

Aplicarea și interpretarea legii au fost lăsată în seama celor doi giganți mass-media finanțați de stat. Posturile publice de radio și televiziune au negociat cu partidele politice pentru a stabili formate specifice și chiar odinea în care se ia cuvântul într-o dezbatere.

Așa se face că partidele marginale și extremiste au avut, deodată, acces nesperat la mediile publice cu acoperire națională.

Ce înseamnă marginale? La ultimele alegeri parlamentare din octombrie 2022, partidul lui Anghelov „Adevărul și numai Adevărul” a obținut exact 2.522 de voturi, sau aproximativ 0,1% din totalul total. A fost și mai rău pentru „Uniunea Națională Bulgară – Noua Democrație” a lui Rasate, votată de numai 1.849 persoane, sau 0,07% din numărul votul național.

Scandalurile provocate de candidații extremiști și valurile de critici din partea publicului l-au determinat pe președintele televiziune publice, Koșlukov să cearea anularea amendamentelor din 2021. Într-o postare pe Facebook, el a scris că acestea sunt „prost concepute” și a anunțat că televiziunea publică va înainta o propunere de schimbare în parlament.

„Campania electorală din mass-media nu ar trebui să dăuneze sănătății mintale a națiunii”, a mai scris Koșlukov în postarea sa, care a urmat dezbtaerii televizate cu Angelov și Rasate.

Milen Mitev, directorul general al radioului public, a declarat redacției bulgar a RFE/RL că mai multe partide consacrate refuză să mai ia parte la dezbaterile la care sunt și candidați extremiști.

„În loc să ajute alegătorii să se educe, radioul și televiziunea publică de facto îi induc în eroare creând o impresie falsă despre popularitatea ideilor și mesajelor radicale”, a declarat Mitev pentru RFE/RL.

„Ce înseamnă calitate?”

Situația pre-electorală sumbră din Bulgaria a fost comentată și de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care trimite regulat monitori pentru a observa alegerile, inclusiv în Bulgaria.

Într-un raport de la sfârșitul anului 2022, OSCE a scris că prevederile legale care impun „participare egală” a tuturor partidelor politice de pe listele electorale au avut un efect negativ: mass media publică a devenit mai puțin competitivă iar alegătorul nu a fost mai bine informat.

Partidul „Există așa un popor” – care care a schimbat legea electorală – și partidul „Împreună”, desprin din primul, nu au mai participat la dezbaterile pre-electorale ale televiziunii publice de aproape două luni. Oficial, pentru că toți candidații ar fi „pe teren”.

Deputata Iva Miteva, care a inițiat partidul „Împreună” și a votat la timpul său pentru amendarea legii electorale crede și astăzi că schimbările sunt corecte. „Acești oameni au voie să participe la alegeri, adevărat? Și ce înseamnă calitate? Alegătorii vor judeca calitatea. Unora poate chiar le place acest gen de comportament”, a mai argumentat Miteva.