„People of Interest” sau încrengăturile clientelare ale candidaților la parlamentare (VIDEO)

Profilurile politicienilor, în care sunt descrise proprietățile lor, dosarele în care figurează și interesele private.

Cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare, portalul RISE Moldova a lansat miercuri proiectul „People of interest”, în traducere „persoane de interes”, se subînțelege de interes public. Este vorba de o bază de date interactivă cu informații despre personalitățile care au fost subiectul unor anchete jurnalistice. În listă apar „încrengăturile” clientelare a 12 politicieni cărora li se vor adăuga și alte personalități, precizează RISE, inclusiv oameni de afaceri cu greutate, unii dintre ei implicați în afaceri cu bani publici.

Înainte de deschiderea campaniei electorale a mai fost lansată o inițiativă care se uită la integritatea și averile politicienilor moldoveni: este vorba de campania „Pentru un Parlament curat” în care jurnaliștii au monitorizat peste 400 de candidați la funcția de deputat.

Your browser doesn’t support HTML5

„People of Interest” sau încrengăturile clientelare ale candidaților la parlamentare


Profilurile a 12 politicieni, în care sunt descrise proprietățile lor, dosarele în care figurează și interesele private, de acum încolo vor putea fi studiate pe platforma lansată de RISE Moldova. Liderul PD, Vladimir Plahotniuc, președintele Igor Dodon, fostul șef de stat Vladimir Voronin sau lidera PAS, Maia Sandu, sunt printre protagoniștii de inaugurare a platformei.

Puse cap la cap informațiile pot sugera legăturile dintre politicieni. Astfel aflăm că primarul de Orhei, Ilan Șor, a fost coleg de clasă cu vicepreședinta formațiunii pe care o conduce, Marina Tauber, că democratul Vlad Plahotniuc a fost coleg de facultate cu premierul Pavel Filip, iar liderul PPDA, Andrei Năstase, are declarat pentru anii 2017-2018 un venit de peste o sută de mii de euro.

Jurnalistul Iurie Sanduța de la RISE Moldova spune că informațiile publicate au fost verificate din mai multe surse și pentru fiecare încrengătură sau cifră prezentată există dovezi de netăgăduit. Platforma este una de tip „work in progress” altfel spus, informații noi vor fi adăugate pe măsura colectării, odată cu publicarea a noi investigații.

Ei sunt nervoși, dar nu vin să zică că informațiile pe care noi le publicăm nu sunt adevărate, pentru că știu că sunt verificate...

„Chiar dacă sunt politicieni, deci, unii dintre ei sunt obișnuiți cu critica, sunt persoane care reacționează mai urât. Un exemplu este premierul Pavel Filip, care după publicarea unui recent articol în care am arătat cum nepoții lui îi administrează afacerile, a avut o ieșire oarecum nervoasă și a zis că articolul nostru este de paravan. Ei sunt nervoși, dar nu vin să zică că informațiile pe care noi le publicăm nu sunt adevărate, pentru că știu că sunt verificate. Ne-am propus din start ca acest proiect să nu moară, ca să spun așa, imediat după alegeri. Deci, acesta este un proiect pe care noi vrem să-l actualizăm periodic, care să fie util atât pentru cititori, cât și pentru jurnaliști.”

Figuranții profilurilor de sinteza sunt, de fapt, eroii unor investigații realizate de jurnaliștii de la RISE Moldova, continuă Iurie Sanduța. Majoritatea votează legi, jonglează cu bani publici fie că sunt interpuși sau afaceriști cu greutate, prin urmare, deciziile lor afectează cetățenii Republicii Moldova, explică jurnalistul.

De altfel, echipa de la RISE a fost premiată anul trecut pentru ancheta „Paradisul Oligarhului” care îl vizează pe liderul democraților Vladimir Plahotniuc și proprietățile de lux ale acestuia. Jurnaliștii au documentat subiectul jumătate de an, iar investigația a fost realizată din banii donați de cititori.

„Inițiativa pentru un Parlament curat este o altă acțiune civică ce ține sub lupă integritatea politicienilor moldoveni. Proiectul a fost lansat în ajunul campaniei electorale, însă nu este o premieră. Candidații la funcția de deputat au fost monitorizați și în cadrul alegerilor din 2009 și 2010.

Președinta Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac, spune că în proiect sunt antrenați peste 20 de reporteri de la diverse instituții media, care până acum au „trecut prin sită” aproape 400 de concurenți. Spre deosebire de campaniile precedente, când ONG-urile implicate erau târâte prin instanțe de judecată, în prezent candidații preferă să se limiteze la dreptul la replică:

Cornelia Cozonac

„Din păcate, avem ce avem în politică, multe lucruri murdare, mulți candidați cu tupeu care nu țin cont de nimic. Important e să avem și alegătorul care să-i taxeze pe cei care nu merită să ajungă în Parlament. Tendința din ultimii ani și chiar în această campanie e să promoveze mai multe persoane foarte loiale partidului care s-au remarcat prin loialitate și nu neapărat printr-o prezență foarte bună în spațiul public.”

O altă observație a Corneliei Cozonac e că în scrutinul parlamentar din acest an partidele politice cooptează mai puțini artiști, oameni de cultură sau preoți. Și asta pentru că aceștia sunt mai dependenți de imaginea pe care o au în meserie, prin urmare, reputația șifonată în campanie le-ar putea afecta cariera. Spre deosebire de politicieni care sunt refractari la critică și acționează în spiritul proverbului „câinii latră, iar caravana își vede de drum”.