Prețul țițeiului Brent cu livrare în iunie a urcat până la aproape 104 dolari pe baril, înainte de a se stabiliza la aproximativ 102 dolari în primele ore de tranzacționare de luni, în creștere cu aproximativ 7% față de închiderea de vineri, relatează AFP.
Prețurile se situau la 95,20 dolari pe baril înaintea negocierilor dintre Statele Unite și Iran, care au avut loc sâmbătă la Islamabad.
Armata SUA a anunțat că va începe luni blocarea navelor care intră sau ies din porturile iraniene prin Strâmtoarea Ormuz, la ordinul președintelui Donald Trump. Militarii SUA au adăugat că navele care nu au legătură cu porturile iraniene nu vor fi afectate.
Trump intenționează să folosească blocada pentru a împiedica Iranul să perceapă taxe de tranzit pentru trecerea prin strâmtoare, încercând totodată să reducă veniturile din petrol ale țării. Iranul este unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, ceea ce face ca această cale navigabilă să fie crucială pentru exporturile sale.
Prețurile petrolului au crescut brusc după izbucnirea conflictului pe 28 februarie. După ce miercuri a fost anunțat un armistițiu de două săptămâni, prețul petrolului Brent a scăzut la aproape 90 de dolari, cel mai scăzut nivel de la jumătatea lunii martie.
Noii „nori negri” deasupra conflictului din Orientul Mijlociu au repus însă prețul țițeiului pe linie ascendentă, făcând țările lumii să caute noi măsuri de a atenua șocul crizei.
Un ultim exemplu, de luni: cancelarul Friedrich Merz a declarat că Germania va reduce taxele pe benzină și motorină timp de două luni pentru a veni în ajutorul gospodăriilor și întreprinderilor afectate de criza energetică. Asta va costa statul german cam 2 miliarde de euro, a spus Merz, anticipând că economia germană va resimți urmările conflictului cu Iranul „încă multă vreme de-acum înainte”.
Iranul se plânge de „piratul” Trump
Un purtător de cuvânt al Forțelor Armate iraniene a declarat luni că restricțiile impuse de SUA asupra navelor aflate în apele internaționale sunt ilegale și „echivalează cu pirateria”, adăugând că Iranul va pune în aplicare „cu fermitate” un „mecanism permanent” de control al Strâmtorii Ormuz, ca răspuns la amenințările SUA de a o bloca.
El a adăugat că porturile din Golful Persic trebuie să fie accesibile „tuturor sau nimănui”, amenințând că niciun port din Golf Persic sau din Golful Oman nu ar rămâne în siguranță dacă porturile iraniene vor fi puse în pericol.
Experții citați de Reuters afirmă că o blocadă navală a Iranului din partea SUA ar fi o operațiune militară de amploare, cu durată nedeterminată, care ar putea declanșa noi represalii din partea Teheranului și ar putea pune o presiune enormă asupra unui armistițiu deja fragil.
Șoferii trec pe lângă un panou publicitar uriaș pe care scrie „Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă” în Piața Revoluției din Teheran, pe 12 aprilie 2026.
Președintele Donald Trump, într-o postare pe rețelele sociale după ce negocierile de pace de la Islamabad, din weekend, nu au dus la niciun acord, a declarat că Marina SUA „va începe procesul de BLOCARE a tuturor navelor care încearcă să intre sau să părăsească Strâmtoarea Ormuz”.
Comandamentul Central al armatei americane a declarat ulterior că blocada se va aplica doar navelor care se îndreaptă spre sau dinspre Iran, inclusiv tuturor porturilor iraniene din Golful Arab și Golful Oman.
Ea va intra în vigoare luni la ora 10 dimneața la Washington (5 după-masă în Moldova), a precizat CENTCOM. Trump a mai spus că forțele americane vor intercepta navele care au plătit taxe Iranului, ca să iasă din Ormuz, chiar dacă aceste nave se află acum în apele internaționale. „Cine plătește o taxă ilegală nu va avea trecere liberă”, a scris Trump pe Truth Social.
Prețurile mari ale carburanților scot lumea în stradă. În imagine: blocaj de protest pe șoseaua de centură a orașului Nantes, în Bouguenais, vestul Franței, pe 7 aprilie 2026.
Scopul final, potrivit lui Trump, ar fi să se exercite presiune asupra Iranului pentru a pune capăt închiderii efective a strâmtorii, un „punct de strangulare” pentru aproximativ 20% din petrolul mondial.
Dacă strategia lui Trump va avea succes, notează Reuters, acesta ar elimina cel mai important atu al Iranului în negocierile cu Statele Unite și ar redeschide strâmtoarea pentru comerțul global, ceea ce ar putea duce la scăderea prețurilor petrolului.
Succesul nu este însă nici pe departe garantat.
„Trump vrea o soluție rapidă. Realitatea este că această misiune este dificil de dus la îndeplinire pe cont propriu și probabil nesustenabilă pe termen mediu și lung”, a declarat Dana Stroul, fostă înaltă funcționară a Pentagonului în timpul administrației Biden, care lucrează în prezent la Institutul din Washington pentru Politica Orientului Apropiat.
Aliații: „Nu ne lăsăm târâți în război”
Cel mai apropiat aliat militar al SUA, Marea Britanie, a anunțat luni prin vocea premierului laburist Keir Starmer că nu sprijină blocada preconizată de Trump.
„Indiferent ce presiuni se vor face, nu ne vom lăsa târâți în război”, a spus Starmer.
Zilele trecute, Londra a spus că va coopera cu Franța și alte țări la un plan de a ține Strâmtoarea Ormuz deschisă navigației, dar nu în cadrul războiului SUA-Israel contra Iranului.
Spania, și ea membră NATO, al cărei guvern de stânga este probabil cel mai vocal critic occidental al războiului din Orientul Mijlociu, a spus tot luni că blocada „nu are niciun sens”.
„Este încă un episod din spirala descendentă în care am fost târâți”, a afirmat luni ministra spaniolă a Apărării, Margarita Robles. într-un interviu acordat televiziunii publice spaniole.
Scris cu informații de la AFP și Reuters
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te