Petru Macovei:„ Starea de lucruri pe segmentul mediatic nu s-a îmbunătățit absolut deloc”

Organizații neguvernamentale de media cer deputaților actualului parlament să revină la mai multe modificări și completări la 7 legi importante care vizează direct sau indirect activitatea mass-media. Proiectul de lege care întrunește aceste amendamente a fost elaborat în cadrul grupului parlamentar privind îmbunătățirea legislației mass-media, și a fost înregistrat în Parlament încă pe 26 iulie 2018. De ce este important și de ce rămâne – cum pare, cel puțin – uitat prin sertare? Tema interviului cu directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei.

Interviul matinal cu Petru Macovei (API)

Europa Liberă: Așadar, un proiect de lege care întrunește mai multe amendamente la legi importante ce vizează direct sau indirect mass-media rămâne de mai multă vreme pe linie moartă. Înregistrat în parlament încă în iulie anul trecut, proiectul, elaborat de grupului parlamentar privind îmbunătățirea legislației mass-media, nu pare să se regăsească printre prioritățile noului legislativ... De ce credeți că nu se regăsește, dle Macovei? Sau poate există niște explicații punctuale ale tergiversării?

Petru Macovei: „Ca să înțelegem mai bine lucrul acesta, ar trebui să ne amintim care a fost povestea cu acest grup de lucru, care a fost creată de către fostul președinte al Parlamentului Andrian Candu în 2017 și a lucrat în 2017 și 2018, producând o serie de amendamente la legi și proiecte de legi foarte bune, pentru că în acest grup au fost racolați experți din societatea civilă, persoane bine intenționate, care au contribuit la elaborarea unor legi.

Din păcate, acest grup de lucru a fost mai mult o formalitate prin care fostul partid de guvernământ, mă refer la Partidul Democrat, a dorit să bifeze și să raporteze în fața europenilor și americanilor anumite realizări pe segmentul media, confruntat cu foarte multe probleme, lucru care este indicat și în rapoartele care vizează democrația în țara noastră. Ei bine, Partidul Democrat a fost interesat, așa cum spuneam, doar să bifeze anumite reforme, nu și să le realizeze, astfel încât mai multe proiecte foarte bune stau în sertare, așa cum ați spus Dvs.

Și nu este vorba doar despre acest proiect și și de alte câteva zeci, care în opinia experților din domeniul mediatic ar aduce o îmbunătățire semnificativă pe acest domeniu.

Este vorba de interesele politice care în anul 2018, atunci când legea a fost înregistrată ca inițiativă legislativă, apropos de către fostul speaker Andrian Candu și de alți câțiva deputați democrați, a rămas pe linie moartă.

Acum, societatea civilă insistă ca acest proiect de lege care, printre altele, prevede anumite clarificări în legislația națională, pentru că nu există nici până la momentul actual în legile Republicii Moldova noțiuni cine sunt jurnaliștii, cine sunt instituțiile media...

Totodată, proiectul despre care vorbim acum se referă și la anumite îmbunătățiri ale Legii accesului la informație, Legea cu privire la libertatea de exprimare, câteva modificări care odată adoptate ar aduce cu siguranță anumite clarificări în măsură să îmbunătățească activitatea de zi cu și să clarifice multe lucruri foarte confuze din legislația noastră”.

Europa Liberă: Dar poate starea de lucruri din sectorul media este de-a dreptul minunată și fel de fel de îmbunătățiri chiar pot răbda amânarea...

Petru Macovei, API

Petru Macovei: „Cred că glumiți. Vă dați și Dvs. bine seama, și legiuitorul cu siguranță cunoaște că starea de lucruri pe segmentul mediatic nu s-a îmbunătățit absolut deloc. Din contra, în opinia mea, lucrurile stau mai prost acum decât în perioada precedentă, pentru că după mici îmbunătățiri care s-au produs în perioada guvernării Maiei Sandu împreună cu Partidul Socialiștilor când s-au produs totuși niște îmbunătățiri, cel puțin pe filiera guvernamentală, când au fost deblocate bazele de date, când au fost introduse anumite facilități în ceea ce privește închirierea spațiilor de către redacțiile instituțiilor media, lucrurile s-au oprit acolo.

În general, așa cum spuneam, cred că stăm mai prost acum, fiindcă asistăm la o repoziționare a holdingurilor mediatice, deci nu avem cum să spunem că lucrurile stau atât de bine, încât, după cum am remarcat și anterior, în programul de activitate al guvernului nici măcar nu există un capitol special dedicat segmentului mediatic”.

Europa Liberă: Totuși, tărăgănarea examinării amendamentelor respective ar ține de – să zicem – de rutina anevoioasă, de încetineală în acțiuni sau poate fi suspectată și o manevră de tergiversare din partea unor decidenți care nu văd cu ochi buni modernizarea legislației în felul în care a fost propusă?

Petru Macovei: „Aș înclina să cred că este vorba de anumite interese ale Partidului Socialiștilor care se repoziționează din punctul de vedere al proprietății mediatice și al influenței asupra opiniei publice și este foarte rezervat în ce privește reformele adevărate care trebuie să aibă loc pe segmentul mediatic, așa cum vă spuneam în parlament există mai multe proiecte de legi care au fost trecute pe linie moartă.

Este vorba și de proiectul noii legi cu privire la publicitate care a fost realizat de asemenea în cadrul grupului de lucru, însă a fost votat doar în prima lectură, iar în lectura a doua, din păcate, garnitura parlamentară actuală nu se grăbește să o adopte, de asemenea, alte câteva amendamente sunt în sertarele comisiei parlamentare pentru media și nu sunt adoptate”.

Europa Liberă: Amendamentele sunt numeroase, doar nota explicativă la proiect consumă peste 10 pagini... Toate aceste modificări și completări propuse la legislație ar fi urmat să remedieze lapsusuri importante, prevederi învechite... Ați putea oferi un exemplu, două, de modificări pe care le considerați de o importanță deosebită acum?

Petru Macovei: „De exemplu, în amendamentele care se propun, se introduc specificații separate în ceea ce privește mass-media privind accesul la informația de interes public.

În general, noțiunea de informație de interes public urmează să fie introdusă în legislație, deoarece în legislația moldovenească avem acum doar noțiunea de informații oficiale, iar pornind de la interesul public se fac niște excepții pentru jurnaliști, utilizarea informațiilor de către jurnaliști în interesul public și asta e un lucru foarte important, deoarece jurnaliștii, în special jurnaliștii de investigație deseori se confruntă cu situații când informația este blocată tocmai pentru faptul că ar fi vorba de informații oficiale care nu ar reprezenta interesul public.

Deci, noțiunea interesului public se propune să fie primară în ceea ce privește accesul jurnaliștilor la informație.

Totodată, un alt exemplu ar fi accesul la informație prin intermediul poștei electronice. La momentul actual, foarte mulți colegi jurnaliști reclamă faptul că oficialii chiar refuză să ofere informația atunci când ea este solicitată prin intermediul poștei electronice, ceea ce este un nonsens.

În țările dezvoltate din Uniunea Europeană informația este accesată rapid, inclusiv prin poșta electronică.

La noi, și în ziua de astăzi se mai solicită cerere de acces la informație cu ștampilă umedă, ceea ce este o reticență a vremurilor de odinioară.

Și alte câteva exemple de felul acesta care luate în ansamblu, așa cum spuneam, ar facilita activitatea jurnaliștilor în interesul public”.

Europa Liberă: Ar putea fi explicată această păstrarea îndelungată în sertare a proiectului respectiv de lege și prin faptul că anumite amendamente ar fi inacceptabile pentru unii aleși?

Petru Macovei: „Din punctul nostru de vedere asta nu poate fi explicat decât prin nedorința guvernării actuale să îmbunătățească situația pe segmentul mediatic, pentru că nu există nici costuri foarte mari care ar implica adoptarea și implementarea acestei legi, nici alte lucruri care ar fi în măsură să împiedice implementarea lor.

De ce se tergiversează - nu este clar.

S-a promis anterior că deputații vor reveni la discuții, dar nici măcar nu au avut loc dezbateri parlamentare pe această filieră și noi am insistat în repetate rânduri, astăzi o dată în plus, printr-un apel adresat către legiuitori, să revină la acest pachet de amendamente legislative care este foarte important”.

Europa Liberă: În timp ce pentru respectivul proiect de lege nu pare să existe preocuparea necesară, iată că pentru anularea așa-numitei legi anti-propagandă pare să se pledeze energic, dinspre PSRM... inclusiv pe motiv că – așa cum a spus unul dintre deputații socialiști – „legea respectivă nu a avut niciun efect”... Cum credeți că pot evolua lucrurile în această privință?

Petru Macovei: „Din păcate, perspectivele nu sunt foarte optimiste, din punctul meu de vedere. În condițiile în care iată, și prin acest exemplu pe care l-ați enunțat acum, asistăm de fapt la o continuare a abordării ideologizate a problemelor din sectorul mediatic.

Da, și eu am fost printre cei care a criticat adoptarea amendamentului celebru prin care a fost interzisă retransmiterea știrilor și a programelor de noutăți din țările care nu au ratificat Convenția Europeană privind Televiziunea Transfrontalieră.

Efectele acestei legi au fost minime tocmai pentru faptul că guvernarea nu și-a bătut capul, inclusiv în primul rând Consiliul Audiovizualului nu s-a îngrijorat ca această lege să fie implementată, realizată sută la sută.

Însă modificarea legii prin excluderea acestei prevederi nu ar însemna decât un pas înapoi în activitatea de protejare a spațiului informațional al Republicii Moldova de influențe străine, în special de influențele rusești, iar guvernarea, atât cea precedentă, atât și cea actuală nu au făcut absolut nimic în acest domeniu și ar trebui, în loc să se meargă înainte, să se adopte măsuri suplimentare de securizare a spațiului informațional, iată că se caută o majoritate parlamentară pentru a renunța și la această semi-realizare în ceea ce privește securizarea.”