Coronavirusul a dat peste cap planurile tuturor, inclusiv ale jurnaliștilor și creatorilor de conținut pe Internet, care nu mai pot munci așa cum o făceau înainte.
Your browser doesn’t support HTML5
Felicia Nedzelschi nu este o excepție. Tânăra este jurnalistă la portalul de știri Agora.md și una dintre gazdele podcastului „Bilet în Parlament”, pe care-l produce împreună cu Ștefan Grigoriță. Proiectul există de circa un an și jumătate, iar autorii lui spun că acest podcast seamănă cu o discuție la o bere despre politică. Iată o secvență din ediția în care gazdele vorbesc despre plecarea lui Vladimir Plahotniuc din țară, în 2019.
Ștefan Grigoriță: Plahotniuc, deși avea un avion pregătit pe pista de la aeroport, a părăsit țara prin regiunea transnistreană...
Felicia Nedzelschi: Așa zice lumea, că nici până în ziua de azi nu se știe, nu?..
Ștefan Grigoriță: Da, așa zice lumea. Însă...
Felicia Nedzelschi: Numai legende, numai legende în legătură [cu Vladimir Plahotniuc], vai! Cândva va fi o carte „Legendele Moldovei”...
Ștefan Grigoriță: Pe unde s-a dus?!
Felicia Nedzelschi spune că la începutul pandemiei, ei se gândeau să facă o pauză, dar fanii i-au convins că podcastul nu trebuie abandonat. Mai mult decât atât, a crescut și numărul patronilor – persoane care donează bani lunar ca să asigure continuitatea podcastului. Totuși, perioada carantinei nu a fost fără provocări, principala fiind cea tehnică, explică Felicia Nedzelschi.
A fost super-amuzant să înregistrăm fără izolare fonică
„Prima dată când am înregistrat podcastul, a fost foarte vesel. Noi avem o pisică, care permanent face gălăgie și a trebuit să o scoatem din cameră, am închis ușile, am închis ferestrele, am pus masa de la bucătărie în mijlocul camerei, am proptit microfonul într-o grămadă de cărți... A fost super-amuzant să înregistrăm fără izolare fonică. Au fost câteva momente în care am înregistrat și un teaser la podcast sub ogheal, cum se spune în popor, sub plapumă am stat... Și asta cred că în continuare rămâne cea mai amuzantă parte a lucrului de-acasă cu podcastul.”
### Vezi și... ### „Regresul în materie de democraţie este vizibil în multe ţări” (Matei Vișniec/Dilema Veche)
În termeni simpli, un podcast e ca o emisiune radio, doar că nu ai nevoie de radio ca să-l asculți, fiindcă e accesibil oricând și oriunde. Acesta este avantajul principal, datorită căruia podcasturile au obținut o popularitate atât de mare în lume. Poți asculta un episod de podcast în transport sau în drum spre muncă, când stai în rând sau când faci sport, când faci curat sau când speli vesela. Trebuie doar să instalezi pe telefon o aplicație specială de podcasting, oricare îți place ție, și să te abonezi la podcasturile din domeniile care te interesează. Există mii de podcasturi, pe placul oricui, fie vorba de analize politice, interviuri cu personalități interesante sau programe educaționale.
Un astfel de exemplu e podcastul „Sexplicații”, găzduit de jurnalista Valeria Batereanu de la portalul pentru tineri Diez.md. E un proiect în limba română și rusă, în care se discută cu tineri și experți despre educație sexuală. În una dintre ediții, se vorbește despre pastilele de contracepție.
Valeria Batereanu: Îmi imaginez cât de greu e să te trezești în weekend, la ora 6 dimineața, ca să iei o pastilă!
Interlocutoare: Inițial încă au fost situații de tipul: „Am uitat astăzi să iau o pastilă! Ce va fi?!”, dar e ok, te deprinzi, mai citești, te informezi. Trăiești mult mai simplu.
Pentru echipa podcastului „Sexplicații”, pandemia a fost un soi de catalizator al inventivității, care a făcut-o să iasă din zona de confort și să se adapteze noilor realități. Bunăoară, unul dintre evenimentele comunitare planificate a fost mutat în mediul online, pentru siguranța tuturor participanților, spune Valeria Batereanu.
„Proiectul ține de punțile de legătură dintre cele două maluri ale Nistrului și urma să invităm mai mulți tineri din stânga Nistrului, dar și din Republica Moldova, să-i invităm într-o atmosferă foarte caldă și foarte prietenoasă, în cadrul căreia să vorbim despre educația sexuală, dar acum o vom face online. Cu aceleași activități interesante, poate mai multe activități interesante decât ar fi offline și sper să le placă tinerilor.”
Podcastingul a devenit un fenomen cu adevărat global. Se estimează că această industrie va genera venituri anuale de 1 miliard de dolari până în 2021. Într-un studiu realizat recent în România, au fost publicate date optimiste legate de consumul de conținut audio în format digital – peste trei milioane de români ascultă podcasturi.
Piața media din Republica Moldova e atât de inertă și amorfă, încât abia de reacționează la tendințele mondiale, afirmă Artur Gurău, consultant în domeniul comunicării digitale și președinte al Digital Communication Network. Spațiul mediatic e alterat de câțiva factori, consideră expertul.
Există foarte multă presă care e... plătită în plicuri sau kulioace
„În primul rând, asta e monopolul industriei de publicitate. Monopolul ăsta nicăieri nu s-a dus. Marii jucători de publicitate din Moldova sunt motivați să ia pachete de eter și de publicitate pentru a obține condiții preferențiale mai bune, poate chiar uneori cu damping, ceea ce mass-media independentă nu-și permite. Există foarte multă presă care e susținută și alimentată masiv cu bani, plătită în plicuri sau kulioace, mai nou. Pe de altă parte există instituții media care sunt dependente în totalitate de granturi străine. Atâta timp cât noi avem o piață atât de micuță și atât de amorfă, și atât de alterată de procesele astea, noi nu putem să vorbim în general despre noțiunea de piață pentru această industrie”.
Vestea bună? În opinia lui Gurău, podcastingul ar fi o soluție. Deși aceste produse sunt de nișă și nu vor avea o audiență națională în viitorul apropiat, podcasturile au capacitatea de a lansa semnale, care să catalizeze o schimbare în societate.
În perioada pandemiei, Artur Gurău a lansat și el un podcast – „Mai Departe”, axându-se pe interviuri cu personalități puțin mediatizate, care au idei inovatoare. Farmecul podcasturilor, conchide Gurău, e posibilitatea de a uni un grup de oameni în jurul unei idei și de a construi o veritabilă comunitate de a susține aceasta idee.