Your browser doesn’t support HTML5
Cum trăiesc deținuții în închisorile moldovene
Una dintre problemele majore ale închisorilor moldovene este suprapopularea și, respectiv, neasigurarea deținuților cu normele minime de spațiu personal.
„Evident că nu avem un standard [respectat] în practică. Majoritatea penitenciarilor încalcă acest standard. Excepție fac Penitenciarul nr.7 [de femei] de la Rusca și Penitenciarul nr.10 [pentru minori] de la Goian. În restul penitenciarelor standardele [de asigurare cu spațiu minim] nu este respectat [...]”, afirmă ombudsmanul.
În podcast, Ceslav Panico s-a referit și la cazurile când, dimpotrivă, unii deținuți se bucură de spații mai mari, făcând referire la autoritățile criminale încarcerate. Una dintre recomandările făcute la adresa Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) „este revizuirea «matematică» a acestor spații, [...] astfel ca să fie eliminată discriminarea deținuților”, a specificat Avocatul Poporului.
Spații insalubre și plimbări ale deținuților pe... acoperiș
Ceslav Panico vorbește în podcast și despre existența unor spații insalubre în „mai multe penitenciare”, situație care a favorizat apariția insectelor parazitare [purici și păduchi], dar și a rozătoarelor. „Acele spații nu au fost renovate ani la rând”, sistemele de apă și canalizare sunt din perioada sovietică, iar multe dintre ele nu au fost reabilitate. Panico observă că bugetul anual alocat ANP-ului nu este suficient pentru a redresa situația din sistemul penitenciar.
Între altele, Avocatul Poporului spune în podcast că penitenciarele din R. Moldova „nu sunt adaptate” la asigurarea dreptului la plimbările deținuților în aer liber. La penitenciarul din Soroca, de exemplu, sunt peste 600 de deținuți, iar în condițiile când spațiul pentru plimbări este foarte mic, devine dificilă asigurarea plimbărilor prin rotație. Iar la Penitenciarul nr.17 de la Rezina, unii deținuți fac plimbări pe... acoperiș. Există un bloc din care deținuții nu pot ieși la plimbări în curți, a explicat Ceslav Panico, sugerând că ar fi vorba de niște „reguli nescrise” de care se bucură autoritățile criminale.
Autorul podcastului „În esență...”, Eugen Urușciuc, și Avocatul Poporului, Ceslav Panico, în redacția Europei Libere
Alte chestiuni discutate în podcast:
- În ce măsură sunt respectate drepturile deținuților în R. Moldova?
- Țin cont autoritățile moldovene de recomandările Avocatului Poporului în privința îmbunătățirii situației din închisori?
- Cât de mulțumitoare sunt condițiile de detenție și cum sunt asigurate spațiile minime pentru deținuții din cele 17 instituții penitenciare?
- În ce instituții penitenciare se resimte cel mai acut problema suprapopulării?
- În ce măsură carențele din sistemul penitenciar poate frâna îndeplinirea angajamentelor Chișinăului față de Bruxelles pe domeniul justiției?
- De ce lucrurile se mișcă lent în construirea „penitenciarului european”?
- Statul cheltuie pentru întreținerea unui deținut circa 330 de lei pe zi, iar alocația zilnică pentru hrană oscilează între 25 și 30 de lei. Ce hrană zilnică i se asigură unui deținut din cei 30 de lei?
- Cum sunt respectate drepturile deținuților condamnați pe viață?
- Cum este asigurat dreptul deținuților la muncă?
- Cât de calitativă și la timp este oferită deținuților asistența medicală?
- 14 tentative de suicid în 2023 și 20 în 2022. De ce deținuții încearcă să-și pună capăt zilelor?
- Ce se întâmplă în închisorile din regiunea separatistă transnistreană?
- Cazuri de violență în creștere în penitenciare. Care este explicația? De ce diferă statisticile autorităților de cele ale organizațiilor care monitorizează situația din închisori?
- Există, oare, cazuri de tortură în închisori? De ce deținuții recurg la greva foamei, iar unii își cos gurile?