„Raportat la anii precedenți, R. Moldova a făcut un salt mare [în Indicele de Percepție a Corupției - IPC], dar asta nu înseamnă că noi suntem pe un făgaș al bunăstării la capitolul prevenirii și combaterii corupției”, afirmă directoarea Transparency International Moldova (TIM) în podcastul Europei Libere „În esență...”
Performanța din acest an a plasat R. Moldova în rândul „țărilor de urmărit”. Printre statele Parteneriatului Estic, R. Moldova se plasează pe locul trei, fiind devansată de Georgia cu 52 de puncte și Armenia – cu 47 de puncte. Media în acest grup de țări este de 40,2 puncte, iar în UE – de 63,6 puncte.
Progresul R. Moldova se datorează câtorva măsuri realizate, inclusiv prin adoptarea unor legi, cum ar fi noua Lege privind accesul la informații, adoptarea Planului Național de Integritate și Anticorupție pe următorii patru ani, o serie de modificări la Codul de procedură penală.
Experta constată în podcast că nu sunt vizibile rezultate pe dosarul numit generic „Frauda bancară”, la modul practic nefiind pedepsite persoanele implicate în „furtul miliardului.”
Dosare „murate” în instanțe
Lilia Zaharia-Cravcenco spune în podcast că dosarele „trenează în instanțele de judecată”, iar pe dosarele de îmbogățire ilicită nu există condamnări. Deși lucrurile s-au mai limpezit în activitatea Autorității Naționale de Integritate (ANI), acestei instituții i se poare reproșa, spune invitata podcastului, că este preocupată mai mult de cazurile de conflict minore. Unele dosare pe conflicte de interese sunt examinate de către magistrați câte 4-5 ani, iar până la o decizie finală cel vizat își încheie mandatul și evită astfel o posibilă revocare pentru ilegalitatea admisă. Această situație „de murare” a dosarelor în instanță descurajează și cetățeanul să apeleze la justiție, spune Lilia Zaharia-Cravcenco.
Stăm foarte bine la adoptat legi, nu și la implementarea lor
Vorbind despre reforma justiției și asigurarea cadrului legislativ anticorupție, directoarea executivă a TIM a spus în podcast, între altele, că R. Moldova stă bine la capitolul adoptării legislației, în timp ce are „multe restanțe” la implementarea legilor.
În contextul reformelor din justiție, invitata podcastului a spus că îi trezește optimism faptul că au fost definitivate noile componențe ale Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorului. „Tare sper că aceste schimbări se vor vedea [și vor fi generate] cât mai curând posibil”, spune Lilia Zaharia-Cravcenco.
Alte chestiuni discutate în podcast:
- Poate servi progresul în IPC a R. Moldova motiv de jubilare pentru autoritățile moldovene, venite la putere pe mesaje anticorupție puternice? Cum se potrivește realitatea moldoveană cu poziția R. Moldova din clasamentul Transparency International.
- Pe ce segment R. Moldova înregistrează cele mai bune rezultate în combaterea corupției și unde mai sunt multe de făcut?
- Există vreo legătură între felul în care are loc reforma justiției și locul din clasamentul anual al corupției?
- Cum s-au schimbat lucrurile la Autoritatea Națională de Integritate și care e menirea nou createi Platforme Anticorupție?
- Cum poate fi înțeleasă situația că au crescut numărul dosarelor de „îmbogățire ilicită”, dar în ultimii doi ani instanțele nu au pronunțat nicio hotărâre?
- Cadrul legislativ anticorupție „stufos” vs aplicarea legilor.
- S-au echilibrat lucrurile după formarea Consiliului Superior al Magistraturii și a Consiliului Superior al Procurorilor?
- Corupția politică. Își mai găsește loc în partidele moldovene?
- Cum decurge recuperarea „miliardului furat”? Unde e veriga slabă în procesul de recuperare a banilor fraudați?
- Care e situația cu achizițiile publice?
- În câți ani R. Moldova și-ar putea îmbunătăți situația în combaterea corupției, astfel ca să se alinieze țărilor cu cel mai scăzut nivel de corupție?
