Your browser doesn’t support HTML5
Corespondența zilei de la București
România nu a făcut aproape nimic pentru prevenirea corupției în rândurile parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor. Raportul publicat astăzi de Grupul Statelor împotriva Corupției, cunoscut sub prescurtarea GRECO arată că recomandările anterioare nu au fost luate aproape deloc în considerare, iar progresele făcute de România au fost extreme de limitate. GRECO este organismul anticorupție al Consiliului Europei, iar din Raportul de evaluare adoptat luna trecută și dat publicității acum rezultă că România a pus în practică numai două din cele treisprezece recomandări făcute anterior de experții de la Strasbourg.
Spre exemplu, pe baza monitorizărilor, Grupul Statelor împotriva Corupției le-a cerut politicienilor români să „îmbunătățească transparența” procesului legislative prin reguli care să vizeze dezbaterile, consultările și audierile care au loc în Parlament în așa fel încât să fie scurtcircuitate inițiativele privind ședințele sau audierile secrete. Senatorii și deputații români nu au făcut, însă, nimic în acest sens, cum nu au dezvoltat nici problema clarificării implicațiilor privind conflictul de interese sau chestiunea incompatibilităților. De pildă, la Recomandarea a IV-a, experții Consiliului Europei vorbeau despre necesitatea „unui set robust de restricții cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri și alte beneficii pentru parlamentari” și „asigurarea că un astfel de sistem este înțeles și aplicat”.
O altă recomandare ar fi putut clarifica legăturile politicienilor cu mediul de afaceri. GRECO explica astfel nevoia introducerii unor reguli „privind modul în care membrii parlamentului să interacționeze cu lobby-iști și alți terți”. Nici această reglementare nu a fost legiferată, cum nu a fost îmbunătățit nici sistemul de imunități al parlamentarilor, sistem care îi protejează mai ales pe foștii miniștri, deveniți simpli parlamentari în fața justiției.
În mod similar specialiștii GRECO au recomandat României să stabilească reguli mai serioase în privința codului de etică al magistraților, inclusiv reguli despre conduita din viața privată a judecătorilor și procurorilor, care să facă referință direct la cadourile sau favorurile pe care le pot primi. Riscurile de integritate din sistemul juridic este un alt punct tratat cu superficialitate de oficialii români. De asemenea numirea procurorilor șefi a fost menționată la nerealizări, fiindcă România nu a conturat încă o procedură legiferată de numire și revocare, cu excepția celei prevăzute în cazul Procurorului General. La fel ca Rapoartele Comisiei Europene, Grupul Statelor Împotriva Corupției menționează în evaluarea sa necesitatea unui proces transparent bazat pe criterii obiective pentru desemnarea sau eliminarea unui procuror-șef. Inspecția Judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să joace un rol mai activ în analizarea informaților și a recomandărilor, consideră experții GRECO.
Procurorul general Augustin Lazăr a dat asigurări că Parchetul General va continua să apere ordinea de drept și legile justiției și că va continua să facă opoziție față de modificările legislative care afectează bunul mers al justiției. „Am văzut că Ministerul Public este bine apreciat ca activitate în Raportul GRECO”, a mai declarat Lazăr.
Raportul GRECO scoate la iveală faptul că politicienii români nu vor să adauge reguli noi prin care să fie limitate abuzurile, ca nu cumva influența lor să fie afectată. În aceeași măsură ezită să adopte un cadru mai dur în privința eticii magistraților, cu gândul că în viitor unele complicități cu aceștia nu vor mai fi posibile.