Premierul Maia Sandu în prima sa vizită la București

Maia Sandu a avut ca destinație a primei sale vizite în străinătate în calitate de premier România. Ea s-a întâlnit marți la București cu omologul ei din România Viorica Dăncilă și cu președintele Klaus Iohannis, cărora le-a cerut sprijin pentru ceea ce Sandu a numit depășirea „moștenirii regimului oligarhic” și pentru continuarea integrării europene a R. Moldova.

Premierul Maia Sandu în prima sa vizită la București

Înainte să plece azi la Bucureşti, Maia Sandu a afirmat în câteva interviuri apărute în presa română că ar vrea să se asigure de sprijinul, dar mai ales expertiza partenerului strategic din Vest, în chestiuni de primă importanţă pentru proaspăt învestitul său guvern, cum ar fi lupta cu corupţia, deblocarea finanţării externe şi accelerarea proiectelor energetice aflate în derularea între cele două ţări.

O declaraţie însă făcută de ministrul de externe din guvernul său, Nicu Popescu, tot la Bucureşti, cu o zi mai devreme, a împins pe agenda de discuţii şi teme pe care Chişinăul oficial nu le consideră neapărat de mare actualitate.

Nici pe departe novice în politica externă, Popescu a vorbit la Bucureşti despre conflictul armat din 1992 ca despre un „război civil” ca şi cum nu ar exista instituţii internaţionale care să fi recunoscut caracterul de agresiune rusească prezent în acel conflict.

Ceea ce a urmat a fost un val de critici, până şi din partea unor deputaţi din PPDA - partenerii proeuropeni de la guvernare ai formaţiunii DA a Maiei Sandu - chiar cereri de demisie, iar Nicu Popescu a revenit asupra propriei declaraţii, numind-o „o gafă regretabilă”.

„În contextul unor declaraţii în care îmi exprimam dezacordul cu orice discuţii despre federalizarea R. Moldova, am folosit o sintagmă nu tocmai reuşită atunci când m-am referit la conflictul transnistrean. A fost o gafă, o gafă pe care o regret şi sper să depăşim acest moment de neînţelegere în comunicarea mea publică. Ştim cu toţii, ştiu şi eu că Federaţia Rusă nu a fost un actor neutru în conflictul transnistrean”, a spus Popescu azi într-un video înregistrat în capitala română şi plasat pe reţele sociale.

Totuşi, declaraţia de ieri nu a trecut neobservată nici la Palatul Cotroceni, unde Sandu a fost primită de preşedintele român, nici la Palatul Victoria, în ospeţie la premierul Viorica Dăncilă.

„Am reiterat astăzi importanţa majoră acordată de România reglementării conflictului din regiunea transnistreană, cu respectarea integrităţii teritoriale a R. Moldova şi cu neafectarea vectorului pro-european”, a spus pe un ton apăsat Klaus Iohannis după discuţiile purtate cu premierul moldovean.

„Am subliniat în discuţiile cu dna prim-ministru şi relevanţa majoră acordată de România reglementării conflictului din regiunea transnistreană, cu respectarea integrităţii teritoriale a R. Moldova şi cu neafectarea vectorului său proeuropean”, a stăruit pe aceeaşi idee şi premierul Dăncilă.

Observatorii de presă remarcă că ambele declaraţii sugerează că Bucureștiul continuă să vadă improbabilă coaliţia creată la Chişinău de Maia Sandu şi socialiştii lui Igor Dodon.

Întrebată de jurnalişti cât poate să ţină această coabitare, Maia Sandu a spus:

„Este adevărat că parteneriatul politic pe care l-am semnat noi, cei din Blocul ACUM, cu Partidul Socialiștilor este unul mai puțin obișnuit, dar a fost singura soluție pentru a scăpa de un regim corupt, un regim antidemocratic, care a anulat alegeri atunci când rezultatele nu au fost pe placul regimului, care sărăcit o țară, care a terorizat oamenii care nu se subordonau regimului. Atunci când am semnat acest parteneriat, am pus la baza lui acțiuni concrete, decizii, politici care să elibereze statul din captivitate”, a declarat Maia Sandu şi a continuat:

„Avem acest acord, inclusiv avem votul socialiştilor pentru programul de guvernare, iar acest program spune foarte clar că acordul de asociere stă la baza activității acestui guvern. Evident, timpul va arăta cât de durabil este acest parteneriat, dar pentru moment ambele părţi îşi respect obligaţiunile”.

În timpul recentei crize politice de la Chişinău încheiate cu un transfer paşnic de putere dinspre democraţi spre noua majoritate PSRM-ACUM, Bucureștiul a tăcut prelung, iar când a vorbit, a exprimat un punct de vedere mai apropiat poziţiei democraţilor lui Vlad Plahotniuc decât celei provenite din restul Occidentului. Mulţi au criticat atunci România, acuzând existenţa unor interese personale între Plahotniuc şi oamenii politici de la Bucureşti. După declaraţia lui Nicu Popescu, anticipată de un vot al lui Andrei Năstase perceput a fi „în favoarea Rusiei” în APCE, unii ar putea reţine că România s-ar putea să fi avut dreptate când trata cu prudenţă noua construcţie politică de la Chişinău.

Cu toate acestea, şi Klaus Iohannis, şi Viorica Dăncilă au spus astăzi ferm că vor sprijini R. Moldova în dorinţa sa de a obţine în sfârşit ajutoarele financiare europene oprite din cauza atacurilor la democraţie ale vechii guvernări, cu condiţia:

„În condiţiile angajamentului clar şi concret al noii coaliţii guvernamentale pentru parcursul european al R. Moldova”, a declarat, astăzi, la Bucureşti, Klaus Iohannis.