Premierul Recean acuză Kremlinul de „criza umanitară și de securitate” din stânga Nistrului

Prim-ministrul Recean a declarat că Rusia ar pregăti acum spațiul informațional pentru „următoarea etapă a acestei agresiuni hibride”, după ce tot ea a declanșat criza.

Premierul Dorin Recean a venit cu un comentariu la anunțul liderului separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, care a spus că Rusia va relua, în curând, livrările de gaze naturale în regiunea transnistreană.

„Așa cum am anticipat încă de la începutul acestei crize umanitare și de securitate din stânga Nistrului, Gazprom va relua livrările de gaz. Regimul de la Kremlin a ținut oamenii de acolo ostatici, fără milă, în frig și întuneric, pentru că își dorește să aducă la putere grupări pro-ruse care să ne bage țara în conflict și să destabilizeze ordinea publică”, a scris premierul pe Facebook.

Dorin Recean a declarat că Chișinăul nu va permite realizarea unor asemenea scenarii.

„Guvernul va întreprinde toate acțiunile necesare pentru a sprijini cetățenii, vom apăra interesele economice ale oamenilor de afaceri de pe malul drept și vom asigura pacea și securitatea în țară. Să cuplăm mândria națională la rațiunea și cumpătul național”, a scris Recean.

În declarații pentru presă după ședința de miercuri a Guvernului, primul ministru a spus că Rusia ar pregăti acum spațiul informațional pentru „următoarea etapă a acestei agresiuni hibride”, după ce tot ea a declanșat criza, prin neonorarea de către Gazprom a obligațiilor contractuale.

Potrivit lui Dorin Recean, Guvernul este în căutarea unor avocați care să asiste Republica Moldova într-un litigiu pe care ar urma să-l inițieze împotriva Gazprom, dar și în procesul de recuperare a activelor energetice preluate de Federația Rusă. Premierul nu a precizat despre ce active ar fi vorba. Gazprom deține 50% din acțiuni plus una în compania MoldovaGaz, iar un alt gigant energetic rusesc, RAO EĂS, controlează Centrala electrică MGRES din regiunea transnistreană (Centrala de la Cuciurgan), despre care Chișinăul a spus, cu mai mulți ani în urmă, că a fost preluată abuziv de partea rusă.

„Chișinăul va întreprinde acele acțiuni care sunt necesare ca să asigurăm pacea și securitatea. Reamintesc că obiectivul final (al Kremlinului – n.r.) este destabilizarea în regiune (regiunea transnistreană – n.r.), ceea ce s-a întâmplat deja, destabilizarea în Zona de Securitate de la Nistru, după care - destabilizarea în toată țara”.

Potrivit premierului, obiectivul final al Kremlinului este o administrație pro-rusă la Chișinău, care să faciliteze „creșterea și consolidarea prezenței militare a Rusiei” în stânga Nistrului.

„Și iată de acolo (regiunea transnistreană – n.r.), vor începe să utilizeze această capacitate militară pentru agresiuni suplimentare împotriva Ucrainei, dar și împotriva României”, a spus Recean.

Primul ministru a reafirmat poziția Chișinăului pentru soluționarea pe cale pașnică a conflictului transnistrean, amintind că trupele rusești se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova.

„Republica Moldova afirmă în continuare că Rusia trebuie să-și retragă trupele rusești. Așa numitele autorități din stânga Nistrului sunt neconstituționale. Republica Moldova are un cadru de negocieri ca să reintegreze țara și acesta este obiectivul nostru. Desigur că noi putem să întreprindem mai multe acțiuni radicale în raport cu unii, dar asta nu ne ajută să rezolvăm problema fundamentală. Și problema fundamentală înseamnă să fie rezolvată atunci când trupele rusești vor fi retrase și țara va fi reintegrată – acesta este obiectivul nostru”, a declarat premierul după ședința guvernului.

Miercuri, 15 ianuarie, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că Rusia va relua „în curând” livrările de gaze către malul stâng al Nistrului, sub formă de „ajutor umanitar”. Volumul ar fi suficient doar pentru nevoile regiunii, nu și pentru producerea energiei electrice pentru malul drept al Nistrului.

Krasnoselski s-a aflat între 10-14 ianuarie la Moscova, unde ar fi purtat discuții despre reluarea livrărilor de la Gazprom.

Concernul rus a întrerupt furnizarea gazelor la 1 ianuarie, după expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina. Pentru continuarea livrărilor pe căi alternative, Gazprom a pretins de la Chișinău plata unor datorii istorice de 700 de milioane de dolari, pe care un audit internațional din 2023 le-a invalidat, iar autoritățile moldovene nu le recunosc.

Chișinăul a renunțat la gazele rusești din toamna anului 2022, însă regiunea transnistreană este dependentă în totalitate de Gazprom.

Tiraspolul a refuzat ofertele de sprijin ale Chișinăului pentru procurarea gazelor la bursele internaționale, după ce Transnistria a consumat gratis gaze rusești timp de mai bine de trei decenii.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te