Concernul rus consideră că Moldovagaz (companie cu majoritatea acțiunilor deținute de Gazprom) a acumulat datoria în perioada anilor 1991 – 2021, pentru gazele livrate malului drept al Nistrului. Guvernarea pro-europeană de la Chișinău, venită la putere după alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021, nu recunoaște datoria.
Pentru a găsi un consens, la sfârșitul lunii octombrie 2021, guvernul moldovean, reprezentat de vicepremierul de atunci Andrei Spînu, și șeful Gazprom, Alexei Miller, au căzut de acord privind efectuarea unui audit independent al acestor datorii. Ulterior, părțile urmau să încheie un acord de stingere al lor.
Inițial, auditul trebuia să fie făcut până la 1 mai 2022, dar efectuarea lui a fost amânată din cauza invaziei ruse în Ucraina, din februarie, potrivit autorităților moldovene. În legătură cu această întârziere, Gazprom a pus constant presiune pe Chișinău și chiar a amenințat, în octombrie 2022, că va sista livrările de gaze către R. Moldova.
Chișinăul a recunoscut doar 8,6 din 709 milioane de dolari
Într-un final, R. Moldova a contractat două firme internaționale, din Norvegia (Wikborg Rein Advokatfirma AS) și din Marea Britanie (Forensic Risk Alliance & Co), care au efectuat auditul datoriilor față de Gazprom. Raportul a fost prezentat de autoritățile moldovene în toamna anului 2023.
Potrivit documentului, pentru 276 milioane de dolari din pretinsa datorie, Gazprom nu a prezentat documente doveditoare. A fost confirmată o datorie de circa 400 milioane de dolari, dar care „nu este executabilă”, deoarece a fost acumulată de foarte mult timp și nu a fost reconfirmată periodic de Gazprom, fiind astfel considerată expirată. Totodată, o parte din acești bani ar fi fost cheltuiți de Moldovagaz fără aprobarea autorităților moldovene, inclusiv pentru construcția noului său sediu, din strada Pușkin din Chișinău.
Astfel, autoritățile de la Chișinău au recunoscut o datorie de numai 8,6 milioane de dolari, din cele 709 pretinse, și au propus s-o achite, iar restul sumei să fie casată, însă Gazprom nu a acceptat rezultatul auditului.
Contractul cu Gazprom este valabil până în 2026
Decizia din 2021 de a efectua un audit al datoriilor istorice ale Moldovagaz a fost luată odată cu prelungirea cu 5 ani, până în toamna anului 2026, a contractului cu Gazprom pentru livrarea gazelor către R. Moldova.
Gazprom se obliga să livreze gazele pe teritoriul R. Moldova prin conducta care străbate Ucraina. În acest sens, între Rusia și Ucraina exista din 2019 un contract de tranzitare, care expiră pe 1 ianuarie 2025 și pe care Kievul nu vrea să-l prelungească.
Chiar dacă Ucraina refuză tranzitul gazelor rusești, Gazprom ar fi putut să-și onoreze în continuare obligațiile contractuale livrând gaze prin conducta transbalcanică. Prin acest gazoduct, pot fi transportate gaze spre Turcia, țările din Balcani și cele central-europene, ocolind Ucraina.
(In)dependența energetică a Chișinăului
Șantajul energetic al Gazprom și, mai cu seamă, invazia rusească în Ucraina au impulsionat autoritățile de la Chișinău să diversifice sursele de aprovizionare cu energie ale R. Moldova, în speranța să obțină independență energetică față de Rusia.
Începând cu 2022, R. Moldova importă gaze din România, prin gazoductul Iași-Ungheni, pentru malul drept al Nistrului. Malul stâng depinde, însă, în totalitate de Gazprom, iar lipsa gazului rusesc poate provoca, potrivit autorităților moldovene, o „criză umanitară” în regiunea transnistreană, care poate rămâne și fără agent termic, și fără energie electrică.
Dar și Chișinăul depinde, indirect, de concernul rus, pentru că importă energia electrică produsă de Centrala de la Cuciurgan (MGRES), din regiunea nerecunoscută, prin arderea gazului rusesc.
Pentru a crea alternative curentului ieftin de la MGRES, Chișinăul a inițiat un proiect strategic de interconectare energetică cu România, prin liniile electrice Isaccea-Vulcănești-Chișinău, pe care autoritățile speră să o construiască până la sfârșitul anului 2025, și Suceava – Bălți, care ar putea fi dată în exploatare în 2027.
Proiectul liniei electrice Vulcănești-Chișinău a fost aprobat în 2019, însă lucrările propriu-zise au demarat abia în martie 2024. Într-o discuție cu Europa Liberă în luna martie, directorul Unității de implementare a proiectelor în energetică, Ruslan Surugiu, recunoștea că au existat întârzieri în etapele premergătoare ale proiectului. „Noi acum încercăm să compensăm acele întârzieri și este foarte dificil”, a spus Surugiu.
Președinta Maia Sandu declara, anterior, că linia electrică Vulcănești-Chișinău este „unul dintre cele mai importante proiecte de la Independență încoace” și „un punct de cotitură” pentru asigurarea independenței energetice a Republicii Moldova.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
