Secretara de Stat a Ministerului Educației, Valentina Olaru, a declarat Europei Libere că, din cele 18 instituții de învățământ cu predare în limba română din regiunea transnistreană, două au și cazane pe bază de biomasă. Este vorba despre liceele din satele Varnița și Hârbovăț.
„Aceste licee aveau rezerve de pelete pentru o lună, dar noi le vom mai aproviziona, așa că vor putea continua studiile cu prezență fizică. Elevii din câteva școli din Grigoriopol și Copanca ar putea fi transportați cu autobuzul școlar la cele mai apropiate instituții de învățământ din dreapta Nistrului”, a spus Olaru.
Un alt scenariu este ca școlile să fie asigurate cu generatoare electrice și pompe de căldură. Totuși, cel mai probabil, majoritatea elevilor din școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului vor învăța online.
Cu ajutorul partenerilor externi, urmează să fie procurate 320 de laptopuri și 120 de abonamente la internet, pentru ca toți elevii și profesorii să fie dotați cu echipamentele necesare.
„Noi am primit o notă informativă de la Tiraspol, prin care am fost anunțați că, potrivit scenariului pregătit de așa-zisele autorități din regiune, toți trebuie să învețe online. Cred că așa vor face și majoritatea școlilor cu predare în limba română de acolo”, a precizat Valentina Olaru.
Directoarea liceului „Alexandru cel Bun” din Tighina, Maria Roibu, a confirmat Europei Libere că, atunci când vor reveni din vacanța de iarnă, adică pe 9 ianuarie, elevii vor învăța de la distanță, la fel ca în timpul pandemiei de Covid-19.
„Nu este căldură în nicio școală. Ei ne dau asigurări că energie electrică va fi și vom putea face lecții online. Desigur că ne îngrijorează această situație, dar toți cei cu mintea limpede înțeleg ca e formă de presiune (din partea Rusiei – n.r.). Discutăm cu Ministerul Educației și vom încerca să ne descurcăm, în măsura posibilităților”, a spus Roibu.
Aceeași situație este și la liceul „Mihai Eminescu” din Dubăsari, unde învață 540 de elevi, atât din stânga, cât și din dreapta Nistrului, din localități precum Dzerjinscoe, Lunga, Dubăsari, Vasilievca, Molovata Nouă, Ustia și Cocieri.
„Cei de aici nu ne-au spus nimic. Pur și simplu, ne-au sigilat contorul de gaz și ne-au lăsat un document. O să învățăm online, altfel nu putem. Iată, eu sunt acum în școală și e frig. Am colectat date despre necesarul de calculatoare, mai sunt elevi care nu au toate cele necesare. Poate, până atunci, vor veni și cele promise de Ministerul Educației”, ne-a spus la telefon directoarea liceului din Dubăsari, Angela Ivanov.
Pe 28 decembrie, compania „Tiraspoltransgaz” a deconectat de la rețeaua de gaze naturale 12 instituții publice din mai multe localități din Zona de Securitate, controlate de autoritățile constituționale de la Chișinău.
Deconectările au avut loc la scurt timp după ce concernul rus Gazprom a anunțat că va sista livrările de gaze către R. Moldova începând cu 1 ianuarie 2025, când expiră acordul de tranzitare a Ucrainei.
Drept urmare, regiunea transnistreană, care depinde în totalitate de gazul rusesc, va rămâne fără agent termic și apă caldă, iar centrala electrică va trece la producția curentului în bază de cărbuni. Vor rămâne fără gaze și 11 sate din dreapta Nistrului, care sunt conectate la rețeaua din regiunea transnistreană.
- Te-ar putea interesa și: Gazprom oprește livrările de gaze către R. Moldova. Reacția Chișinăului: „Rusia folosește energia ca armă politică”
Luni dimineață, președinta Maia Sandu a discutat cu premierul Dorin Recean, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și vicepremierul pe Reintegrare, Oleg Serebrian, situația energetică.
Șefa statului a spus că malul drept este asigurat cu gaze pentru sezonul de încălzire și se întreprind toate măsurile pentru furnizarea neîntreruptă a energiei electrice. Pentru malul stâng, Guvernul a pregătit, împreună cu partenerii de dezvoltare, un plan de acordare a ajutorului umanitar cetățenilor de acolo.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te