Lecțiile au loc în liceele cu predare în română din Dubăsari, Tiraspol, Tighina și Râbnița. La liceul „Mihai Eminescu” din Dubăsari cursurile sunt frecventate de 40 de persoane: 18 sunt la nivelul A1 și 22, la nivelul A2 de începători.
Natalia locuiește în Dubăsari și participă deja la al doilea curs de română pentru alolingvi. Poate deja să comunice în română și este mândră că își poate ajuta și cele două fete la temele pentru acasă.
„Prima fată este în clasa a cincea și a doua, a întâia. Și eu, ca mamă, vreau să-i ajut pe copiii mei, să studiem împreună limba română”, afirmă femeia.
Majoritatea cursanților din Dubăsari cu care a stat de vorbă Europa Liberă spun că se bucură că le-a fost oferită această oportunitate și regretă că nu au învățat româna mai înainte.
„Eu le spun tuturor că învăț limba română, mă mândresc și fac agitație ca ei să studieze limba română, pe care trebuie să o știm, pentru că trăim în această țară”, ne-a spus Ana.
Cursurile pentru adulți sunt ținute de profesoara de limbă română din liceu, Violeta Tolstenco. Potrivit ei, orele decurg liniștit și nu a avut parte de provocări, iar unele subiecte sensibile au fost discutate din start.
„Le-am spus de la prima lecție că în Canada se vorbește franceza, dar canadienii nu sunt francezi, în America se vorbește engleza, dar americanii nu sunt englezi. Nimeni nu s-a împotrivit, nu au fost discuții despre faptul că vorbim limba moldovenească, și nu română”, a povestit Europei Libere profesoara.
Situația este diferită la Tighina. Profesoara de limba română de la liceul „Alexandru cel Bun” din oraș, Lidia Ojog, susține că a fost intimidată și amenințată de unele persoane care sunt împotriva promovării limbii române în regiunea transnistreană.
„Nu e vorba de cursanți. Alte persoane au venit cu amenințări. Ele urăsc tot ce e românesc și mi-au spus: «Voi trebuiți împușcați, pentru că voi știți adevărul, dar le spuneți oamenilor neadevăruri, că limba e română»”, povestește profesoara.
Ea spune că și unii cursanți insistă că limba se numește „moldovenească”. „Atunci când e vorba de promovarea valorilor naționale, nu toți le acceptă. Ei nu spun, dar pe fețele lor se vede. Și, în general, eu am observat că le trebuie doar limba și atât”, susține Lidia Ojog.
Învață româna din interes de serviciu
La liceul din Tighina sunt cinci grupe: două la nivelele pentru începători A1 și A2 și o grupă la un nivelul mai avansat, cu persoane care au început cursurile vara trecută. Cel mai vârstnic cursant are 74 de ani.
„Ei sunt motivați să învețe pentru serviciu. Celor de la Calea Ferată, de exemplu, li se cere de la lucru să știe limba română. Am vreo șase medici, toți ar vrea să se angajeze pe malul drept sau în România. Unul deja lucrează în România”, spune Lidia Ojog.
La Râbnița, lecțiile se fac la liceul „Evrika”. „Și la început, în vară, au fost mulți solicitanți, dar nu toți au urmat cursurile până la final. În grupele pe care le-am avut, erau și doamne care vor să obțină cetățenia R. Moldova și au de susținut examene. Alții au nevoie pentru serviciu, pentru că merg de partea cealaltă de Nistru, că salariul e mai bun”, spune profesoara Nadejda Moscovciuc.
În acest an, la programul de studiere a limbii române s-au înscris peste 12.000 de persoane pentru cele 5.000 de locuri planificate. Ministerul Educației a anunțat că toți solicitanții vor fi admiși și a alocat 10 milioane de lei pentru organizarea cursurilor.
Lecțiile sunt gratuite și se țin atât cu prezență fizică, cât și online. Un curs va dura 120 de ore, față de 60 de ore cât era în 2023. La final, participanții vor obține un certificat.
