Cele două expresii din titlu vin din două ziare total diferite, La Repubblica, cotidian de centru-stânga din Italia, la Roma, și ziarul economic neo-liberal flamand din Bruxelles, De Tijd (Timpul), care scriu, ambele, despre acest început de deznodământ neașteptat: Ucraina se află acum la porțile Rusiei (spune La Repubblica), iar Rusia își ia… picioarele la spinare (scrie De Tijd, care folosește expresia flamandă de benen nemen).
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
Sigur, războiul din Ucraina e departe de a se fi încheiat, dar ucrainenii au provocat dejα pierderi imense rușilor, ceea ce o constată întreaga presă occidentală. Găsim aici, în asta, scrie La Repubblica, o lecție pentru noi toți despre cum să facem față extremismului sub orice formă.
Le Monde analizează cât de fragilizat este acum Putin, după un asemenea eșec militar, urmat de două petiții colective care cer demisia lui.
Două grupuri de deputați municipali, unul din Sankt Petersburg, iar altul din Moscova, au cerut vineri, 9 septembrie, ca Vladimir Putin să plece de la putere, pe fundalul totalului fiasco militar din Ucraina și al alegerilor locale din toată țara. Motivul invocat de acești aleși locali protestatari este că președintele rus a eșuat în misiunea sa principală.
Consiliul deputaților din municipiul Smolninskoie (un district din Sankt Petersburg) a trimis o misivă oficială Dumei, camera inferioară a parlamentului, cerând demiterea șefului statului, Vladimir Putin. Textul afirmă că ostilitățile din Ucraina „dăunează securității Rusiei și a cetățenilor săi”, precum și economiei și că autoritățile aflate sub Putin nu au reușit să oprească înaintarea NATO către granițele ruse. Potrivit acestor oficiali, acțiunile autocratului de la Kremlin intră sub incidența articolului 93 din Constituție, potrivit căruia președintele poate fi demis din funcție pentru „trădare”.
Autorul petiției, Dmitri Paliuga, a postat-o pe Twitter. Deputatul susține că Vladimir Putin este responsabil pentru „moartea unui mare număr de bărbați ruși apți de muncă, declinul economic național, exodul creierelor din Rusia și expansiunea NATO către est”.
Deocamdată, însă, oficialii americani și occidentali consideră că în mod concret „războiul va rămâne foarte dificil pentru ucraineni, și ar putea dura mult timp. Negocierile pentru încheierea războiului sunt încă departe”, subliniază Washington Post. „Rusia încă ocupă zone mari de teritoriu în estul și sudul Ucrainei, inclusiv orașe precum Mariupol și Herson, dar și râvnitul „pod terestru” al lui Putin către Crimeea – pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014 – precum și majoritatea teritoriului regiunilor Lugansk și Donețk.” .
Germania: o „recesiune hibernală” este din ce în ce mai posibilă
“Ne îndreptăm spre o recesiune hibernală.” Luni, 12 septembrie, Timo Wollmershäuser, cercetător la institutul economic german Ifo (Institut für Wirtschaftsforschung), a confirmat temerile din ultimele săptămâni: Germania ar putea cunoaște o încetinire semnificativă a activității sale economice încă din 2023.
“Ifo se așteaptă la o încetinire cu 0,3 % a economiei germane în anii ce vin, explica Business Insider Deutschland, înainte de a adăuga că aceste prognoze au fost revizuite în scădere față de cele din iunie. În acest an, creșterea va ajunge în cele din urmă doar la 1,6%. În medie, inflația anuală este de așteptat să fie în jur de 8,1% în 2022, urcând la 9,3% anul viitor.”
### Vezi și... ### UE vs. Rusia: cine va câștiga „războiul facturilor”?Slabe repercusiuni pe piața muncii
Dificultățile economiei germane sunt, desigur, legate direct de oprirea livrărilor gazului rusesc, cum o spune Timo Wollmershäuser în Business Insider Deutschland. În special, Germania e nevoită să se aprovizioneze în afara Rusiei, la prețuri mult mai mari decât plătea înainte. Acest fenomen, însoțit de o creștere semnificativă a prețului materiilor prime, „a împiedicat redresarea economică așteptată după pandemia de Covid-19”.
Cu toate acestea, analiza spune: „Ifo nu se așteaptă să vadă repercusiuni serioase pe piața muncii”. În ciuda „condițiilor economice complicate”, crearea de locuri de muncă „va încetini doar temporar”, precizează textul. Institutul economic prezice o „creștere de 1,8% și o inflație de 2,5%” în 2024, datorită unei stabilizări a pieței de energie. Se mai crede, de asemenea, că creșterea actuală a șomajului în Germania este legată mai ales de sosirea multor azilanți ucraineni începând cu vara anului 2022.
Bruxelles: procesul atentatelor teroriste din 2016
După procesul atentatelor de la Paris din 2015, luni a început procesul atentatelor de la Bruxelles din martie 2016.
Procesul se ține în fostul sediu al NATO, iar prima audiență a avut loc chiar ieri, 12 septembrie, în niște condiții de securitate foarte stricte. „O sală specială a fost amenajată pentru această ocazie, sală este suficient de mare pentru a găzdui sutele de victime”, scrie De Standaard, care precizează că a fost „o investiție de câteva milioane.”
Începutul oficial al procesului este programat pentru 10 octombrie, explică cotidianul flamand. La acea dată, „dintre cei 600 de cetățeni trași la sorți vor fi desemnați cei 12 membri ai juriului, și cei 24 de supleanți. Procesul propriu-zis va începe pe 13 octombrie odată cu citirea rechizitoriului.” Procesul ar trebui să dureze nouă luni.
Atentatele au avut loc pe 22 martie 2016. “În acea zi, amintește La Libre Belgique, trei teroriști s-au aruncat în aer, foi la aeroport și unul în metroul din capitală, în Bruxelles, făcând 32 de morți și 340 răniți".
Prezența în sala de tribunal din fostul sediul al NATO a unor cuști mari din sticlă blindată pentru fiecare dintre inculpați a declanșat o moțiune de protest din partea avocaților apărării.