Creșterea prețurilor în zona euro a atins un nou record în august, cu o rată de 25% în Estonia și de peste 20% în Letonia și Lirtuania. În cele 19 țări din zona euro, prețurile de consum au crescut cu peste 9%, față de numai 3 % cu un an mai devreme.
În România, care nu este în spațiul euro, Institutul Național de Statistică a anunțat luni, 12 septembrie, că rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,32% în luna august a acestui an, de la 14,96% în iulie. Alimentele s-au scumpit cu peste 18% iar mărfurile nealimentare cu aproape 16%, arată aceleași date.
Creșterea galopantă a inflaței în UE este alimentată în cea mai mare parte de scumpirea energiei cu peste 38% într-un an, în mare parte din cauza războiului din Ucraina provocat de invazia Rusiei, care în trecut era cel mai mare furnizor de gaze naturale în Europa. Ca reacție la sancțiunile internaționale, Moscova a redus între timp cu 90% livrările de gaze spre Europa.
Inflația și scumpirea galopantă a prețurilor la energie sunt factorii care ar putea vedea Europa „confruntată cu un nou val de populism” și de proteste de stradă în această toamnă, avertiza recent comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni.
Valul de populism
Primul test a fost duminică, în Suedia, unde au avut loc alegeri generale, dominate de două probleme: inflația și criminalitatea, violența în suburbiile marilor orașe.
Este o cursă extrem de strânsă între blocul de centru-stânga, condus de social-democrați, și cel de dreapta, din care face parte și partidul de extremă-dreapta Democrații Suediei, cu rădăcini în mișcarea neo-fascistă.
Social-democrații de guvernământ rămân cel mai puternic partid, cu 30,5% (108 locuri), dar după numărarea a peste 95% din voturi, victoria ar reveni taberei de dreapta, susţinută de Democraţil Suediei (SD), 175 de locuri faţă de 174 pentru coaliția condusă de social democrați. Rezultatul final ar putea fi aflat numai miercuri.
Italia
Următorul test politic sunt legislativele din Italia, peste două săptămâni, unde extrema dreaptă, aliată cu fostul premier Silvio Berlusconi, este dată favorită în fața unei coaliții fragmentate a partidelor de stânga. Iar Italia este a treia putere economică a zonei euro.
Toate sondajele prezic victoria, la alegerile din 25 septembrie, a Giorgiei Meloni, lidera Fratelli d’Italia (FdI), care ar putea deveni prima şefă de guvern a unei ţări fondatoare a UE provenită dintr-un partid pro-fascist, relatează France Presse.
Coaliţia forţelor de dreapta care se alătură partidului ei, Liga (anti-imigraţie) a lui Matteo Salvini şi Forza Italia a lui Silvio Berlusconi (dreapta liberală) se află în fruntea intenţiilor de vot, cu 45,9% faţă de 28,5% pentru coaliţia de stânga condusă de Partidul Democrat (PD, centru-stânga), potrivit site-ului de ştiri politice YouTrend, care a agregat ultimele sondaje ale principalelor institute sociologice.
Mişcarea Cinci Stele (M5S), înainte anti-sistem, este mult în urmă în sondaje, cu 13,2%.
PD al lui Enrico Letta, care nu a reuşit să adune forţele de stânga, nici să încheie un acord cu M5S, dar a încheiat un pact cu o modestă alianţă a stângii ecologiste, este creditat cu 21,5%.
Victoria celor de dreapta „pare sigură”, rezumă Centrul italian de studii electorale (CISE) de la Universitatea Luiss din Roma, ale cărui anchete proprii dau de asemenea o diferenţă mai mică, dar tot foarte confortabilă între dreapta (42%) şi coaliţia Letta (31%). E vorba de ultimele sondaje disponibile până la scrutin, deoarece legea electorală italiană le interzice cu două săptămâni înainte.
Noul val de populism, despre care vorbea comisarul european pentru economie, Gentiloni nu se rezumă la urne – se răsfrînge și pe stradă.
Germania: dacă e luni, sunt proteste la Leipzig
În 1989, protestele est-germanilor, începute la Leipzig și cunoscute sub numele de „protestele de luni”, au dus la căderea Zidului de la Berlin și a comunismului. Ulterior, la reunificarea Germaniei.
În 2022, creșterea inflației, frica de dublarea sau chiar triplarea facturilor la energie, un preț la benzină ca a trecut bine de 2 euro (deși petrolul s-a ieftinit pe piața mondială), toate au făcut posibilă renașterea protestelor de luni – organizate de data aceasta de extrema-stângă („Die Linke”) și de grupări de extremă-dreapta pentru a cere suspendarea sancțiunilor împotriva Rusiei, un nou acord direct cu Moscova pentru livrări de gaze și deblocarea gazoductului Nord Stream 2, terminat anul trecut, dar care nu a mai fost pus în funcțiune, după ce Rusia a invadat neprovocat Ucraina.
La primul protest, lunea trecută, au participat peste 4.000 de oameni, dar organizatorii au promis „o toamnă fierbinte a protestelor împotriva înghețului de la iarnă”.
Pentru moment, este un fenomen marginal. Ultimele sondaje arată că majoitatea germanilor vor să sprijine în continuare Ucraina în războiul cu Rusia, indiferent de costuri.
Mesaj adus la Kiev, în weekend de ministra germană de externe, Annalena Baerbock, care a asigurat că „Germania va sprijini Ucraina atât timp cât va fi necesar”.
Sondajele publicate săptămâna trecută de postul public de televiziune ZDF arată că 70% dintre germani cred că țara ar trebui să continue să sprijine Ucraina, în ciuda prețurilor ridicate la energie.
Ponderea celor care sunt în favoarea continuării sprijinului îi include pe aproape toți alegătorii verzi (97%), 82% dintre susținătorii social-democraților (SPD) ai cancelarului Scholz, și aproximativ trei sferturi din alegătorii liberalilor (FDP) și ai conservatorilor (CDU).
Sprijinul pentru Ucraina scade la mai puțin de 60% din simpatizanții extremei-stângi (Die Linke) și la mai puțin de o treime pentru extrema-dreaptă (Alternativa pentru Germania/AfD), organizatorii „protestelor de luni”.
Cehia
Până acum, cele mai mari proteste împotriva creșterii prețurilor la energie și a inflației din UE au avut loc la Praga, iar ultimele sondaje de opinie arată o societate ruptă între cei care vor reluarea negocierilor cu Rusia privind livrările de gaze și cei care ar vrea ca Cehia să se izoleze total de Rusia.
În general, opinia publică europeană sprijină ferm cauza Ucrainei în fața invaziei ruse dar unele sondaje de opinie recente, citate de Politico, arată că inflația și facturile la utilități au devenit principala lor preocupare, pe măsură ce se apropie iarna.
Iar în Franța, 40% din populație susține reluarea protestelor, de multe ori violente, ale „vestelor galbene”, care în 2018 pretindeau că luptă pentru „justiție economică”.
