Viața de după pușcărie a fostului premier Vlad Filat (Anticoruptie.md)

Un material de pe www.currenttime.tv – site-ul canalului TV creat de RFE/RL cu participarea Voicii Americii cu sediul la Praga – pune la un loc tot ce s-a întâmplat în noaptea de sâmbătă spre duminică la granița dintre Federația Rusă și Ucraina. Articolul se ocupă în special de afirmațiile autorităților separatiste „DNR” și „LNR”, potrivit cărora Ucraina ar fi intensificat bombardamentele asupra teritoriului celor două formațiuni autoproclamate din Donbas, precum și de cele ale Rusiei, care susține că mai multe obuze ucrainene ar fi ajuns pe teritoriul Federației Ruse, dar sintetizează și reacțiile ucrainene și europene la aceste declarații.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la Conferința de Securitate de la München, a numit orice acuzație de acest fel împotriva Ucrainei drept o provocare. Într-un interviu pentru CNN, președintele ucrainean a spus de asemenea că chiar și o singură lovitură de obuze sau artilerie ar putea duce la un război la scară largă cu Rusia, care a concentrat un număr mare de trupe în apropierea graniței cu Ucraina. În seara zilei de 19 februarie, ministrul britanic de externe Liz Truss a avertizat că, pe lângă Ucraina, Rusia ar putea ataca și alte țări care îi sunt vecine, indicând ca posibile eventuale viitoare victime țările baltice și balcanice. Președintele american, Joe Biden, la rândul său, va convoca pe 20 februarie la Casa Albă o reuniune a Consiliului de Securitate Națională, pentru a pune în discuție situația în jurul Ucrainei, mai informează currenttime.tv.

Zdg.md își informează cititorii despre exerciții militare în regiunea transnistreană încheiate sâmbătă la Tiraspol. Exercițiile au fost ordonate de așa-numitul minister al apărării al regiunii și s-au desfășurat cu împușcători reale și antrenarea de vehicule blindate, scrie publicația.

Comunicatele emise de autoritățile regiunii arată, cum o precizează ziarul, că în urma exercițiilor de tragere pe timp de noapte, comandanții unităților și subordonații acestora au dobândit experiență în gestionarea și tragerile de luptă în condiții de vizibilitate limitată. Zdg.md mai citează un comunicat, emis de această data de Ministerul Apărării de la Chișinău, care a informat despre pregătiri de luptă pe poligoanele Armatei Naționale. Militarii în termen, încorporaţi în Armata Naţională în luna ianuarie, curent, execută, în perioada 7-24 februarie, trageri de luptă la Centrele de instruire militară din garnizoanele Bălţi, Cahul şi Chişinău, a anunțat Ministerul Apărării. Comandantul Armatei Naționale a mai precizat că cei 600 de soldaţi din brigăzile de infanterie motorizată „Moldova” și „Dacia”, Regimentul de Stat Major „General de brigadă Nicolae Petrică”, precum şi din Batalionul de Geniu „Codru”, execută tragerile din armamentul de infanterie din dotarea unităţilor militare. La sfârșitul cursului de instruire inițială, soldații vor depune jurământul militar.

Rusia vrea „consulat funcțional” la Tiraspol. Anticoruptie.md publică o opinie a analistului Dionis Cenușă despre ce ar trebui să facă Chișinăul. Astfel, după părerea politologului, e nevoie de o strategie de comunicare pe marginea conflictului transnistrean, elaborată și implementată în coordonare de către Ministerul de Externe și Biroul de Reintegrare, nu doar în timpul vizitelor oficialilor ruși în regiunea transnistreană, ci pe o bază permanentă. Ministerul împreună cu Biroul și cu consultarea societății civile și a mediului de afaceri, trebuie să stabilească o listă de subiecte tabu („linii roșii”), care trebuie comunicate părții ruse înainte de deplasările la Tiraspol. Acele subiecte pot fi comunicate publicului din Moldova pe toată durata aflării diplomaților și oficialilor pe teritoriul Moldovei (Chișinău, Găgăuzia, Tiraspol). Comunicarea Chișinăului trebuie să devină pro-activă. Nu în ultimul rând, ar fi nevoie și de o strategie de securitate națională ancorată într-o strategie de politică externă, care să reflecte dosarul transnistrean. „Aparent, acest subiect nu este încă pe masa autorităților. Avem un plan de acțiuni pe politică externă, elaborat de oficiul președintelui în 2021, care necesită o actualizare considerabilă,” mai crede Dionis Cenușă.

O invesitigație publicată de același portal se referă la viața de după pușcărie a fostului premier Vlad Filat și constată: acesta şi-ar fi aranjat un trai pe picior larg după eliberarea condiţionată din penitenciar. „Locuieşte într-un imobil luxos dintr-un cartier select al Chișinăului şi se plimbă cu maşini scumpe, având șofer personal. Cu toate că sentinţa de condamnare prevedea şi confiscarea averii, inclusiv a imobilelor pe care fusese aplicat sechestru, fostul şef de guvern a reuşit, prin diferite scheme, să îşi păstreze cea mai mare parte din bunurile sale. Au fost confiscate doar patru automobile. Mai multe probe pe care le-am obținut în procesul de documentare arată că Filat a organizat şi a dirijat aceste scheme chiar în perioada în care era încarcerat”. Un alt articol pe anticoruptie.md anunță despre decizia Interpol de a accepta solicitarea Chișinăului să-l rețină și să-l extrădeze pe Constantin Botnari, numit în articol „mâna dreaptă a oligarhului Vladimir Plahotniuc”.

Despre întâlnirea Maiei Sandu cu Olaf Scholz, cancelarul Republicii Federale Germania, în marginea reuniunii de la München, newsmaker.md scrie că s-au discutat probleme de securitate în regiune, dinamica relațiilor moldo-germane și proiecte comune. Potrivit președintei Sandu, autoritățile moldovenești doresc să extindă cooperarea cu Germania. „Ne dorim ca investițiile germane să contribuie la creșterea economiei și să aducă venituri cetățenilor noștri de acasă, din Moldova. Ne bazăm pe sprijinul Germaniei în reforma justiției și în lupta împotriva corupției”, a scris președinta pe pagina sa de Facebook despre aceste discuții.

În Moldova a izbucnit un nou scandal, de această dată în jurul importului de zahăr, iar newsmaker.md îi dedică un amplu articol: compania moldo-germană Südzucker a reclamat că ar fi fost supusă unei percheziții pe un caz inventat, precizează publicația, în timp ce Serviciul Vamal susține, pe de altă parte, că acuzațiile sunt împotriva vameșului, și nu împotriva companiei. Cazul ar avea legătură cu o pretinsă încălcare a regulilor de import de zahăr în R. Moldova, iar întreaga întâmplare este descrisă pe site-ul respectiv.

Adevarul.md publică anunțul procuraturii că s-a autosesizat privind înstrăinarea terenului de lângă magazinul UNIC. Procurorul general interimar, Dumitru Robu, a dispus verificarea legalităţii deciziei de înstrăinare a terenului, urmare a materialelor apărute în presă după ce consilierii Partidului Socialiştilor şi cei din Platforma DA în Consiliul municipal Chişinău au votat, joi, vinderea unui teren de 1,29 hectare din adiacentul magazinului UNIC la preţ de 2,7 milioane de lei, în timp ce preţul de piaţă ar fi de cel puţin 40 de milioane. Decizia a fost criticată de conducerea Platformei DA, preşedintele interimar, Dinu Plîngău, spunând că consilierii municipali responsabili de domeniul funciar din partea formațiunii ar trebui să-și dea demisia.

Tot pe site-ul adevarul.md este citată o declarație a secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, de la Conferinţa de la Munchen: Dacă scopul Kremlinului este să aibă mai puţin NATO la graniţele sale, va obţine doar mai mult NATO, a spus el, citat de The Guardian.

Radiochisinau.md publică un interviu cu ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, despre reformele din Armată, criza regională, conflictul transnistrean, aderarea R. Moldova la NATO și colaborarea militară internațională. „Armata Națională reprezintă o instituție de bază din structura de securitate și apărare a statului. Misiunea de bază a armatei este pregătirea pentru apărarea integrității și suveranității statului. Nivelul de pregătire a armatei, cred, este bun, dar desigur îmi doresc în permanență să avem o performanță mai bună.”

Deschide.md îl citează, într-o știre, pe vicepreședintele Parlamentului de la Chișinău, Mihai Popșoi, care condamnă apelurile de recunoaștere a independenței regiunilor separatiste Donețk și Luhansk. Declarația politicianului vine în contextul în care confruntările militare între serviciile de securitate ucrainene şi insurgenţii separatişti proruşi s-au intensificat, prin încălcarea armistiţiului din regiunile menționate, scrie publicația. Într-o altă știre, site-ul informează despre avertismentul emis de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) în raport cu cetățenii care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească pe teritoriul Ucrainei: în contextul evoluțiilor de securitate din proximitatea Ucrainei, precum și a anunțurilor unor companii aeriene de a-și suspenda zborurile spre/dinspre Ucraina, MAEIE recomandă abținerea de la călătorii neesențiale, iar celor aflați pe teritoriul Ucrainei să evalueze necesitatea de a rămâne pe teritoriul țării vecine.

Putin vrea să prindă Ucraina în plasa acordurilor de la Minsk ca s-o țină prizonieră în russki mir. Este ideea principală a unui interviu cu analistul român Armand Goșu de pe contributors.ro. Întrebat dacă va fi război, Goșu răspunde: „Nici măcar Putin nu știe dacă va fi război. El ia deciziile în funcție de evoluția acestei crize, în care sunt mai mulți actori internaționali implicați. (...) Important de reținut de aici e că trebuie să ne pregătim foarte serios de război. Ca să nu ne prindă pe picior greșit, în cazul în care începe.”