„Alegerile din Germania vor indica mai clar dacă liderii europeni vor reveni „în forță” în dialogul de securitate cu Rusia” (Adevărul)

„Alegerile din Germania vor indica mai clar dacă liderii europeni vor reveni „în forță” în dialogul de securitate cu Rusia” (Adevărul)

G4Media prezintă discursul ținut de președintele Maia Sandu la Adunarea generală a Națiunilor Unite, de la New York, și scoate în evidență solicitarea sa de retragere completă și necondiționată a forțelor rusești din regiune. Este notată și remarca fostului ambasador al Moldovei la ONU, Vlad Lupan, că Maia Sandu nu a amintit Rezoluția ONU din iunie 2018, care obligă Rusia să-și evacueze trupele și arsenalul militar din Republica Moldova, deși aceasta reprezintă – dacă nu un document juridic – măcar „o pârghie de presiune incomodă Kremlinului”.

Evenimentul zilei face o știre din declarațiile liderului transnistrean Vadim Krasnoselschi. Aflat la Moscova, acesta s-a exprimat în favoarea păstrării misiunii rusești de menținere a păcii, la care nu vede alternativă. El a cerut de asemenea sprijinul Rusiei în relația cu Ucraina, pe chestiunea plăcuțelor de înmatriculare ale vehiculelor din Transnistria.

O analiză privind atitudinea statelor europene și ale celor membre NATO față de insistențele Ucrainei de a fi admisă în Alianță scrie Cristian Unteanu pe blogurile Adevărul. Cei mai vehemenți oponenți ai ideii sunt reprezentanții Ungariei, care reproșează Kievului lipsurile în materie de protecție a drepturilor minorităților naționale. Se adaugă însă și efectul unui Raport Special al Curţii Europene de Conturi privind corupția din Ucraina, raport care constată ineficienţa folosirii fondurilor foarte consistente acordate de UE Ucrainei.

Cristian Unteanu vede aici o posibilă schimbare de atitudine în discuţia despre „frontul estic“. Alegerile de duminică din Germania vor indica mai clar dacă liderii europeni vor reveni „în forță” în dialogul de securitate cu Rusia.

Mâine are loc congresul de alegeri de la liberalii români. Confruntarea este deschisă, nimeni nu poate da un pronostic, toată lumea compune scenarii duble, în ambele variante: cu Florin Cîțu președinte de partid și încă premier, sau cu Ludovic Orban președinte PNL și viitor neclar pentru guvern după ieșirea celor de la USRPLUS din coaliția de guvernare.

S-a încheiat, între timp, primul tur al alegerilor interne de la USRPLUS. Cele două formațiuni inițiale, USR și PLUS, deciseseră deja mai demult să fuzioneze, iar acum urmează să-și aleagă organele de conducere ca partid unitar. Spre surpriza multora, primul tur de scrutin a fost câștigat de Dacian Cioloș, liderul PLUS, deși acest partid a furnizat doar 4000 de alegători, față de 10.000 de la USRPLUS. Din calculele lui Dan Tăpălagă (G4Media), Cioloș ar fi fost votat de circa 3000 de useriști, ceea ce ar indica o stare de nemulțumire față de Dan Barna.

Pentru Ioana Ene-Dogioiu de la spotmedia.ro, ca și pentru Mircea Marian de la Newsweek, victoria din primul tur a lui Dacian Cioloș demonstrează că membrii USRPLUS doresc, în număr mare, trecerea în opoziție. Este poziția pe care s-a menținut destul de vehement Dacian Cioloș, în ultima vreme. Pe de altă parte, presa spune că Cioloș ar fi interesat chiar personal de intrarea în opoziție, pentru că își dorește să candideze la prezidențiale în 2024.

Opinia politologului Cristian Pîrvulescu este consemnată în Libertatea sub forma unui scurt interviu. Pîrvulescu se arată preocupat mai degrabă de reacția președintelui Klaus Iohannis, care nu va fi presa fericit de eventuala alegere a lui Cioloș la conducerea USRPLUS. I-a reproșat diverse legat de anul cât a fost prim ministru și ar fi păstrat resentimente pentru că liderul PLUS a refuzat să candideze la alegerile parlamentare din 2016, câștigate la vremea respectivă de social-democrați, în perioada președinției lui Liviu Dragnea.