Presa în luptă cu pandemia, cu dezinformarea și cu propaganda politică (VIDEO)

Iată, acele clasamente au acum o valoare aplicativă, concretă, foarte utilitară, pentru că oamenii îi cred pe cei care erau credibili și până la pandemie, până la stare de urgență. Vă pare straniu dacă o să vorbim despre rolul și misiunea mass-mediei? Cu cine anume, aflați imediat.

Depinde de noi dacă virusul COVID-19 își va obține scopul principal: să ne bage în sperieți, să ne separe iremediabil și să dea peste cap viața de toate zilele. Noi, cei de la Europa Liberă, încercăm să facem tot posibilul să contrazicem virusul COVID-19. Ne ajută, firește, colegii noștri de breaslă și tocmai despre asta încercăm să discutăm cu invitații mei de astăzi, despre rolul presei: ce poate, ce ar trebui să facă presa în aceste condiții, astfel încât să păstrăm cât mai mult din viața pe care am avut-o până la pandemie și să ducem bunele obiceiuri în viața de după pandemie, pentru că toată lumea spune că nu va mai fi așa cum a fost. Asta-i la mintea cocoșului, dar ce trebuie să facem ca să nu se instaureze, mai ales, acea dictatură post-pandemică ale cărei semne se arată și tot mai multă lume este îngrijorată? Astăzi discutăm cu Vitalie Călugăreanu, care este în platou și, din motive de securitate sanitară, Alina Radu este la distanță, pe ea o cruțăm, o ținem în solitudinea epidemică.

Presa în luptă cu pandemia, cu informațiile false și cu propaganda generate de ea

Eu aș vrea să încep cu așa o abatere lirică: chiar deunăzi la History era evocată situația cu filmul acela celebru radiofonic făcut în ‘38, când a băgat lumea în sperieți un spectacol radiofonic transmis de un post de radio american și ar fi fost o sumedenie de oameni intrați în panică până într-acolo încât s-au aruncat de la etaj. Bula asta de săpun au umflat-o tot frații jurnaliști de la ziarele scrise, pardon, Alina, care aveau pică pe posturile de radio, care, vezi Doamne, le luau auditoriul. Multă lume nici n-a știut despre panica pe care ar fi stârnit-o acest spectacol radiofonic pe baza unei lucrări science fiction despre Războiul stelar, Războiul lumilor. Spectacolul atât de autentic a fost, încât lumea a crezut că într-adevăr au venit extratereștrii și deja e pe cale de a fi exterminați oamenii de pe pământ, or la sfârșit regizorul acestui spectacol a spus: „Aceasta a fost o chestiune de Haloween, o glumiță” și cei care au ascultat spectacolul, de fapt, au avut acest asterisc, precizarea că este o ficțiune, este o farsă de Haloween, numai că presa scrisă a profitat de această ocazie, a zis: „Dle, mii de oameni s-au aruncat...”

Presa în luptă cu pandemia și cu dezinformarea legată de aceasta

Nu știu dacă e reușită această paralelă, dar eu aș vrea să vă provoc cu această comparație: cum faci astfel încât să nu generezi, să nu amplifici starea asta de panică pe care o trăiește în mod inevitabil lumea, dar nici să nu lași autoritățile necontrolate, nici să nu-i lași să facă de capul lor, căci le-ar conveni foarte bine nimeni să nu-i întrebe dacă au măști destule, dacă au teste, dacă au instruit doctorii care au primit deja pacienți ca la Briceni, ca la Edineț, s-au trezit că ar fi fost bine să-l verifice, după ce el a murit, săracul, Dumnezeu să-l ierte etc.?”

Europa Liberă: O să încep cu Vitalie. Uneori folosești procedee, dă-mi voie să spun, la limită. Când ai zis despre gropile care se sapă pentru acei care încă n-au murit, pe mine m-a trecut un fior pe spate.

Vitalie Călugăreanu: „Pe toți i-a trecut...”

Europa Liberă: Da, a funcționat foarte bine, că azi cumpăram niște detergenți și femeile discutau tocmai despre asta că la Doina deja ne pregătesc gropile. Iată, când ai invocat acest fapt, ai avut o ezitare sau nu?

Vitalie Călugăreanu: „Da, am avut. Bun, pornim de la faptul că rolul presei în perioada asta nu s-a modificat, rămânem la fel de vigilenți în ceea ce privește acțiunile pe care le întreprind autoritățile, iar dacă ne referim la acest aspect de care ziceți cu gropile, da, eu am avut această ezitare, am gândit-o și am analizat-o foarte bine eu și am discutat-o cu cei de la Bonn, de la redacția centrală...”

Europa Liberă: Deutsche Welle.

Vitalie Călugăreanu

Vitalie Călugăreanu: „De la Deutsche Welle. Nu cred că a fost o exagerare din partea mea cu acel titlu. A fost o încercare de a atrage atenția oamenilor, a cititorilor că ceea ce se întâmplă nu este OK și faptul că după asta primarul a venit și nu a dezmințit, dar a spus că este o practică curentă. Eu am încercat să mă asigur foarte bine că lucrurile sunt anume așa, am încercat să merg acolo, accesul mi-a fost blocat, nu am reușit să trec dincolo de gard, dar lucrurile se văd de după gard. În primul rând, eu m-am gândit că lucrul acesta e un semnal pentru oameni, că autoritățile au niște previziuni, m-am gândit la interesul public, dacă această informație pe care o dau e în serviciul oamenilor, dacă asta îi face cumva mai atenți asupra acțiunilor pe care le fac, asupra măsurilor...”

Europa Liberă: Ai vrut să-i și sperii cumva oleacă, să-i zdruncini?

Vitalie Călugăreanu: „Nu știu dacă să-i sperii. Ușor-ușor, pot să zic așa, dar, cel puțin, nu am vrut să generez panică prin acel titlu, am vrut doar să suscit atenția asupra unui mecanism pe care autoritățile îl au în vedere. Și chestia asta a reușit, oamenii au devenit mai atenți. Am impresia că, după ce mai multe instituții de presă au diseminat acea informație, oamenii au început să se protejeze altfel. Eu am văzut mai puțini oameni pe străzi, nu am mai văzut oameni la frigărui, în sfârșit, adică oamenii s-au speriat, dacă pot să zic așa, au înțeles că e de temut.”

Europa Liberă: Au realizat că pericolul e real.

Vitalie Călugăreanu: „Da!”

Europa Liberă: Alina, dumneata ai fi publicat?

Alina Radu

Alina Radu: „Păi, noi am publicat multe despre cimitir și despre această chestiune. În fond am început tema atunci când a fost îngropată această doctoriță, Ecaterina Litvinschi, care avea rezervat un loc lângă soțul ei decedat mai mulți ani în urmă, dar autoritățile nu le-ar fi permis rudelor s-o înmormânteze pe Ecaterina lângă soț, ci le-au indicat acel loc departe, la marginea cimitirului, unde erau deja săpate mai multe gropi. Șeful cimitirului, șeful acestui combinat de servicii funerare, ca să mă exprim corect, a confirmat că a primit un ordin de la Comitetul de urgență ca să fie săpate gropi și ca să fie oamenii înmormântați acolo. Și nu e panică, noi lucrăm, operăm cu informația și ceea ce ai zis tu la început că ai vrut să ne provoci, că a fost o emisiune radio, după care ziarele ar fi făcut o chestiune nu prea ortodoxă, eu n-aș vrea să segregăm acum media între radio și ziare, dar e cazul să segregăm media deontologică și media care lucrează pentru interesul public și documentează informațiile sau zvonurile, sau istoriile și media care doar manipulează și publică lucruri neverificate, ca să aibă vizualizări. Și, într-adevăr, dacă faci ceva care induce panica, cumva ai vizualizări. Deci, aici trebuie să ne uităm, că avem și acum media, nu știu dacă o putem numi media, dar sunt portaluri care publică o mulțime de lucruri neverificate și sunt portaluri sau posturi de radio sau ziare care verifică la greu și e foarte greu acum să verifici informațiile și marea problemă este că o autoritate acum zice „da” și peste o oră sau peste o zi zice „ba”. Și atunci, tu ca reporter ce faci, cum te comporți?”

Europa Liberă: Aș mai despica firul în două, pentru că sunt nemernici care cu bună știință vor să câștige acum pe seama acestor fake news-uri, în jargonul acesta numit modern. De exemplu, cineva se distrează lansând o știre că se anulează BAC-ul sau că se va repeta semestrul în toamnă. E ca și un adolescent care dă telefon la poliție și spune că „am pus o bombă” și ministrul stă ca pe jăratic, nu știe cum să dezmintă, îi panică adevărată în mediul cadrelor didactice. Deci, nemernicii ăștia trebuie prinși într-adevăr și să li se taie orice poftă de glume. Altă categorie, dacă nu cumva la fel de dăunătoare, ăștia care spun că tot ce face guvernarea e bine, dlor, și cine încearcă să le caute purici în brânză, merg în răspăr și nu au simțul patriotismului. Din păcate, vedem maniera asta siropoasă de a sprijini și a aduce opinia publică în zona aceasta: ne încolonăm, că avem nevoie de solidaritate, iarăși – un fel de speculare a solidarității adevărate, când oamenii într-adevăr vor să bată din palme pentru doctori. Și iarăși o comparație poate nereușită: am zburat cu toții cu avionul și când vin oamenii ăștia acasă, mai ales de la Paris, veneau înainte, nu cu charter, așa băteau din palme mulțumiți că a aterizat șoferul acesta de avion, dar în același timp neglijează elementarele reguli, înainte de a se opri avionul, își scoate centura, începe a scoate valiza. Dle, ce valoare are recunoștința pentru pilot, dacă tu, de fapt, ca un iresponsabil te scoli, el poate să frâneze, poate să facă accident, poate să se întâmple Dumnezeu știe ce, iată, ai un comportament absolut inadecvat? De ce spun despre asta? Când eu îi văd pe aceștia care cu atâta însuflețire susțin tot ce face guvernul și Doamne ferește să o atingi cu o floare pe ministra sănătății cu întrebări și pe prim-ministrul Chicu, mie mi se pare că, poate greșesc, dar eu aș zice că dăunează la fel de mult ca și lansatorii de știri false. Sunteți de acord cu mine?

Alina Radu: „Eu cred că cei care laudă guvernarea sunt totuși înregimentați și plătiți sau beneficiază altfel. Oamenii simpli - și credeți-ne că noi toți comunicăm cu o mulțime de oameni simpli - nu e nimeni încântat de guvernare, hai să zicem nu doar de această guvernare, dar guvernările care s-au perindat ani de ani nu le-au adus un trai mai bun sau foarte bun ca oamenii să se teamă acum să criticăm o autoritate. Deci, nici nu știu dacă trebuie să-i considerăm categorie pe care am putea-o repara, pentru că e problema guvernării că-i plătește sau îi motivează cumva personal să le cânte osanale.”

Europa Liberă: La un moment dat, cineva s-ar putea îmbăta cu apă rece, că iată la ruși în special - și am trăit și în vremea sovietică -, unii guvernanți chiar credeau în ceea ce spune televizorul și scrie despre ei ziarul. Acum nu se poate întâmpla același lucru, că guvernanți s-ar putea să creadă că ei fac totul foarte bine și cei care îi critică sunt dușmanii lor, nu?

Alina Radu: „Eu sunt sigură că totul este despre educație și accesul la informație. Dacă un copil ar fi educat de mic să pună la îndoială orice fapte le primește fie de la guvernare, fie din mass-media, dacă mass-media ar lăsa să fie liberă, nu să aparțină politicienilor, și să lucreze pentru o audiență exactă a lor, atunci ei ar ști că nu poți să manipulezi la nesfârșit, pentru că tu ai o audiență față de care ai răspundere, care îți plătește abonamentul sau altă formă de plată pe care o ai tu, dar dacă guvernările nu sunt interesate să educe generații care știu a pune la îndoială, știu a analiza critic, și-i adevărat că guvernările corupte nu vor să aibă generații de cetățeni care ar putea pune la îndoială cu adevărat orice acțiune ca să contribuim și noi prin presiuni asupra autorităților și să facem o societate mai bună.”

Vitalie Călugăreanu: „Nenorocul nostru acum este că anul 2020 este și an electoral și din punctul acesta de vedere acești așa-ziși jurnaliști la care făceați Dvs. referire, care cântă osanale guvernării, ei o să tot apară, nu că au să dispară. Prin urmare, este de datoria noastră, a jurnaliștilor liberi care au mai rămas în țara asta, să servească informație adevărată pentru cei care vor să cunoască această informație. Și noi asta facem, inclusiv ceea ce fac cei de la Ziarul de gardă, prin investigațiile pe care le fac. Noi am văzut aceste tentații ale guvernării de a profita de această stare de urgență pentru a introduce tot felul de restricții și a ne pune, cumva, la ungher în această perioadă, inclusiv această decizie șugubeață anulată deja a celor de la Consiliul Audiovizualului.”

Europa Liberă: A fost inițiativă sau ce a fost în general?

Vitalie Călugăreanu: „Eu cred că a fost exces de zel această decizie care...”

Europa Liberă: Dar s-a întâmplat așa că președintele Dodon i-a dat peste mâini?

Vitalie Călugăreanu: „Am văzut intervenția pe care a avut-o președintele la postul public de televiziune, după care a doua zi dl Vicol și-a anulat decizia. Eu nu știu cum s-a ajuns la textul acelei decizii, când am citit, mie mi s-a părut că-i un fake news, eu nu credeam.”

Europa Liberă: Nu, pe mine mă interesează dacă gândirea asta persistă sau nu. Încercarea de la CA, mă rog, a fost zădărnicită, dar în principiu există în eșaloanele puterii - și vă întreb pe ambii - tipul acesta de gândire: «стоять, бояться», cum se zice la ruși, noi o să decidem ce trebuie să faceți, voi o să stați încolonați?

Vitalie Călugăreanu: „Absolut! Eu am văzut primele semnale în sensul acesta chiar în ziua în care s-a votat în parlament instituirea stării de urgență, această...”

Europa Liberă: Un fel de de-atâta, da?

Vitalie Călugăreanu: „Da. Scoaterea mașinilor cu mitraliere pe străzi, toată lumea a crezut că s-a început războiul, ce s-a întâmplat... Au urmat tot felul de decizii, niște oameni din anturajul președintelui au început să facă din deget jurnaliștilor pe Facebook, să le trimită tot felul de semnale că vedeți că suntem în situație excepțională și aceste opinii pe care voi le exprimați în spațiul public ar crea cumva panică și s-ar putea să răspundeți pentru chestiile astea. Da, eu mă tem de aceste apucături care s-ar putea intensifica în următoarea perioadă. Noi am încercat să sunăm cumva alarma în ziua în care s-a instituit starea de urgență, pentru că nu am văzut acea listă de libertăți pe care autoritățile au dreptul să ni le îngrădească în această perioadă. Deci, starea de urgență s-a votat fără o listă, așa cum s-a făcut în alte țări. În România, de exemplu, președintele Iohannis a arătat o listă cu peste 60 de lucruri care urmează să se întâmple, noi n-am avut această listă și personal m-am temut că se va profita de această stare de urgență pentru a se impune un regim autoritar, dictatorial, dacă vreți. Nu mă tem să zic, pentru că lucrurile care au urmat cam spre asta ne duc.”

Europa Liberă: Vitalie, dar cum să-i oprești pe oamenii care zic dar mie nu-mi pasă, eu mă duc să-mi fac frigărui? Sorina Ștefârță a publicat poze de la Orheiul Vechi, de exemplu, cu o legendă foarte bună: „Numa’ eu și numa’ oleacă”. Și de aceștia sunt foarte mulți. Și atunci, democrația este neputincioasă în fața acestor indivizi care consideră că pe mine nimeni nu mă...

Vitalie Călugăreanu: „Nimeni nu spune că autoritățile, polițiștii împreună cu soldații Armatei Naționale nu pot să meargă la cei care fac frigărui și să-i tragă de mânecă, să-i amendeze și să facă ordine...”

Europa Liberă: Chiar pe bune să-i amendeze, nu doar să-i...

Vitalie Călugăreanu: „Chiar pe bune să-i amendeze. Nimeni nu încurcă polițiștii să facă procese-verbale și să amendeze preoții, care în această perioadă ar trebui să înceteze slujbele, pentru că pun în pericol...”

Europa Liberă: Numai că ei, săracii, au comenzi contradictorii: unul spune una, altul – alta.

Vitalie Călugăreanu: „Da, înțelegem că vin sărbătorile pascale, e o perioadă bună pentru oamenii care slujesc în Casa Domnului, în biserici, dar eu cred că acum toată lumea trebuie să conștientizeze pericolul și să-și asume partea lor de contribuție pentru depășirea acestei situații. În acest sens, restricțiile sunt necesare și nimeni nu zice că starea de urgență nu a fost necesară, doar că este foarte important ca să urmărim foarte atent ca în această perioadă de două luni de stare de urgență autoritățile să nu încerce să limiteze libertățile acolo unde nu e de limitat.”

Vasile Botnaru și Alina Radu

Europa Liberă: Da, și să-i închidă tirajul Alinei Radu, de exemplu, cu motivația că, vezi Doamne, hârtia poartă virusuri. Așa înțeleg eu, Alina, că acum Dvs. nu scoateți ziarul pe hârtie, pentru că poșta nu vrea să-l distribuie?

Alina Radu: „Ne-a venit o scrisoare de la Poștă care ne informează că nu vor mai distribui ziarele tipărite, în legătură cu starea de urgență. Desigur că pentru noi au apărut multe întrebări. Dacă ziarele pe care practic nu le atinge nimeni, că ele ies de pe banda rulantă din tipografie și doar sunt legate în stocuri mari și transportate către raioane, ar prezenta un pericol, pe când poștașii, de exemplu, vor munci în toată această perioadă ca să ducă pensiile oamenilor din sate...”

Europa Liberă: Adică, hârtiile alea slinoase, care se numesc lei moldovenești...

Alina Radu: „Este vorba de bani care au trecut prin toate mâinile – fie sterile, fie curate, fie virusate. Deci, e o decizie absolut stranie, mai ales că urmăresc ce se întâmplă cu ziarele în alte state. De exemplu, asociațiile de media din Statele Unite au solicitat Poștei americane să facă reduceri de distribuire a ziarelor, pentru că presa liberă acum este foarte afectată, nu mai este publicitate, pentru că se întâmplă o problemă și în lumea businessului. În Marea Britanie iarăși ziarele vor fi distribuite în tiraj mai mare, pentru că lumea este acasă și are timp să citească și e bine să se informeze din sursele în care au încredere. În Republica Moldova s-a decis sistarea tuturor ziarelor și dacă vorbiserăți și voi anterior despre decizia CCA, care a fost lansată, apoi retrasă fără multe explicații, decizia ceea, de fapt, prezenta foarte frumos starea de lucruri care este deja de mulți ani, să zicem, la posturile Accent TV, NTV, chiar și la Moldova 1. Acolo este, de fapt cam așa, nimeni nu critică autoritățile, tot ce spune Igor Dodon sau acoliții lui politici este luat drept ceva ce nu poate fi supus îndoielii sau criticii și pur și simplu bănuiesc că CCA a încercat să facă după acest model să fie puși toți în același chenar și posturile puține care au mai rămas libere să nu pună la îndoială ce spun autoritățile și să nu-și permită voci critice.”

Europa Liberă: Alina, dar eu încerc să fiu ca avocatul diavolului, că asta mi-e meseria, dl Vicol era bine-intenționat, zice dânsul, tocmai el voia să îngrădească fake news-urile, balivernele, ca jurnaliștii, prin această ordine să fie obligați să se documenteze, întâi de toate, la sursele credibile. Era bine-intenționat?

Alina Radu: „Nu știu și nu am încredere în această sursă care este președintele CCA ca să iau în considerare buna sau reaua sa intenție. De ce nu am încredere? Și de ce spune lumea că ies oamenii la frigărui sau nu ascultă, sau nu respectă ordinile autorităților în aceste condiții? Oameni buni, respectul se educă, respectul se impune prin niște condiții de ani de zile prin care, înțelegeți?, apar admirația și respectul. Guvernările, cu foarte puține excepții, nu au beneficiat de respect. Și atunci s-a întâmplat exact așa, o guvernare care nu este respectată în fiecare zi, pentru că ea nu respectă cetățenii, acum s-a pomenit că undeva ea ceva povestește – stați acasă, dar nu toți oamenii o respectă, că nu au avut anterior argumente ca să o respecte. Deci, cum să respecți guvernarea care zice stați acasă, dar ieșiți la votare, că nouă ne mai trebuie un deputat, cum să respecți guvernarea care zice emitem o decizie ca televiziunile să nu mai facă materiale critice, dar pe urmă mi-o retrag? Președintele Dodon zice: stați acasă, dar eu cu soția mă duc la o plimbare, la un respiro în pădure, dar voi nu ieșiți în pădure. Păi, pădurea nu este a lui Dodon, pădurea e a tuturor cetățenilor! Și dacă el, cetățeanul numărul unu, se duce în pădure cu familia – omul trebuie să facă ce face președintele, nu ce zice, da?”

Europa Liberă: Și după ce Barometrul Opiniei Publice ani de-a rândul spunea unde stau în topul instituțiilor credibile parlamentul, guvernul, autoritățile locale și unde-i presa, unde-i Biserica și atunci, evident, Ziarul de Gardă și presa care era credibilă la nivelul Bisericii ar fi bine să mai tacă, să lase loc pentru... Dar imediat o să vă rog să răspundeți și la următoarea întrebare, că iar e rolul meu să vă contrazic. La una dintre primele discuții cu Igor Boțan, când abia se începea epidemia, am pus întrebarea în felul următor: nu cumva autoritarismul chinezesc, belarus, rusesc este mai eficient în comparație cu democrația italiană, franceză, germană? Și lumea, mă rog, a zis că-s nebun, dar tot mai multe discuții sunt în jurul acesta, d-ta zici despre educarea unor generații care ar avea în sânge democrația, dar problema asta trebuie rezolvată acum. Și vedeți ungurii cum au rezolvat-o, și nu doar ungurii? Discuția era imediat după actele teroriste din metroul londonez, când erau întrebați cetățenii: nu cumva ați vrea să mai cedați din libertățile voastre din viața privată, să acceptați să punem camere peste tot ca să detectăm teroriștii? Ori iată iar apare întrebarea asta: ce facem noi? La Moscova, ați văzut, fără temeiuri constituționale și juridice deja se pune în funcțiune această metodă chinezească de identificare după fețe. Eu am vaga impresie că o să fie tentația și aici, tocmai motivându-se că există niște oameni care merg la frigărui, care n-au timp să fie educați, care nu ascultă nici de biserică, nici de presă, nici de președinte și de dragul ăstora ca să-i cumințim, Voicu a și spus: probabil mijloacele electronice o să ne ajute. Și atunci apare în discuție exact subiectul acesta: ce-i mai eficient, democrația sau nu? Și ce o să răspundeți la întrebarea asta?

Vitalie Călugăreanu: „Asigurarea securității statului, cetățenilor este prioritară pentru orice stat, dar aceasta nu înseamnă că trebuie să se facă în detrimentul libertăților cetățenești. Modelul autoritar de care ziceați și exemplele pe care le-ați invocat nu cred că mai pot fi aplicabile în zona aceasta, în general, nu doar în Republica Moldova, pentru că oamenii au gustat deja din libertăți, din democrație și au înțeles că aceasta este calea pe care trebuie să se meargă, dacă cineva, și s-au făcut încercări, inclusiv în perioada fostei-fostei-fostei guvernări, în perioada regimului Plahotniuc în Republica Moldova când s-a încercat limitarea libertăților prin diferite șmecherii, deci, lucrurile nu au mers, până la urmă regimul a căzut.”

Europa Liberă: Dar cu o vitrină perfect democrat-europeană?

Vitalie Călugăreanu: „Da, și sub drapelele Uniunii Europene. S-au făcut încercări, nu cred că cei care conduc astăzi Republica Moldova nu sunt conștienți de pericolele care ar apărea în astfel de situații, pentru că se știe că societatea moldovenească este una care târziu, dar reacționează, mămăliga explodează totuși în Republica Moldova și eu cred că ei se vor gândi de foarte multe ori înainte să facă un asemenea pas.”

Europa Liberă: Alina?

Alina Radu: „Cred că actuala guvernare și, în special, Igor Dodon altfel nu știe cum. Este evidentă apropierea lui față de China, față de Turcia, față de Turkmenistan mai nou. Dacă ne uităm și procurările de teste trebuie să le facă el neapărat din China, de parcă nu ar mai exista fabrici, trebuie să cumpărăm măști din China, nu înțeleg de ce. Desigur că și modelul autoritar poate fi preluat și poate încerca, doar că trebuie să-i spunem lui Igor Dodon, dar eu cred că el asta știe, că Putin a reușit, pentru că a avut bani, a avut gaz, a avut petrol, a avut din ce surse publice și naturale mulge ca să-și construiască această autocrație, la fel și alți lideri. Republica Moldova este atât de săracă și Putin n-o să-i mai dea atâția bani ca tocmai să-și construiască autocrație, pentru că există și oboseli vădite la Kremlin, ele deja sunt vizibile.

Cât despre acest model de public surveillance, de monitorizare a cetățenilor în stradă, hai să ne uităm și la alte state. Deci, Coreea de Sud este considerată acum unul dintre modelele de succes ale combaterii pandemiei, hai să zicem că încă nu s-a terminat asta nicăieri, dar în Coreea de Sud deja de luni de zile există cazuri, dar sunt foarte puține. Și sunt foarte puține de ce? Nu pentru că sunt ascunse, nu pentru că autoritățile ascund cifrele sau nu fac teste, în Coreea de Sud se fac foarte multe teste, dar, de exemplu, în timpul epidemiei din China ei au monitorizat foarte strict, extrem de strict orice persoană care a intrat, dacă țineți minte renumitul caz al unei femei care a infectat într-o biserică mai mulți oameni. Deci, Coreea de Sud a făcut publici toți pașii pe care i-a făcut femeia și această monitorizare a ei a fost posibilă în baza aparatului ei de telefon. Mai nou am văzut că și în Uniunea Europeană deja se discută cu operatorii de telefonie mobilă ca să fie monitorizați oamenii, iar în Italia am înțeles că deja li se fac observații celor care umblă prea mult pe străzi, pentru că asta se vede, monitorizând telefonul lor mobil. Deci, tehnologiile pot fi folosite pentru lucruri foarte bune, iar regimurile autoritare, desigur că nu cunosc sau nu vor, sau nu sunt interesate să folosească tehnologiile în scopuri nobile, ci doar în scopurile lor egoiste.”

Europa Liberă: Și mai mult ca atât, vorbea la un post de radio, Echo Moskvî, pe care îl respect foarte mult, unul din comentatori spunea: „marea sau mica deosebire este că în Coreea, în Italia, în Franța, în Germania lucrurile astea sunt folosite strictamente cu scopul acesta, pe când în Rusia imediat ce o să fie pus în funcțiune acest sistem – baza de date o să fie vândută la negru pe un flash și bandiții o să se înarmeze cu datele personale și o să-și caute clienții cu ajutorul acestor sisteme, o să se conecteze la sistem”. Și asta-i mica și marea deosebire, că atunci când umbli la baza de date personale este reglementat foarte clar cine are acces la ele și abuzurile sunt împiedicate. Cum am văzut acum în asumarea de răspundere, nu știu cum, în pachetul acesta s-a strecurat o foaie care miroase a tutun, Ups!…

Vitalie Călugăreanu: „Da, a duty-free.”

Europa Liberă: Nu știu dacă dl Chicu era încântat să pună în discuție la ședința cabinetului și aceste derogări, dar, na, lumea a observat și nu i s-au adăugat puncte. Pentru că ați ajuns, noi totuși vorbim despre rolul presei, ați ajuns și la, iată, metodele astea și deosebirile europenești sau civilizate, totuși trebuie să recunoaștem că mai este o branșă care sapă din greu la compromiterea Uniunii Europene, la compromiterea deliberată a democrației, caută cu tot dinadinsul să pună semnul egal între tot ce este rău urmare a globalizării, că există guvernul mondial care a fabricat acest virus și îl direcționează… E de luat în seamă asta? A luat proporții – este clar, a fost și cercetarea asta venită de la Uniunea Europeană. Dvs. cum credeți, trebuie să vă apucați și dvs. să combateți asta sau nu-i treaba presei?

Vitalie Călugăreanu: „Nu, acesta este un aspect spre care se merge, pericolele, semnalele pe care le vedem sunt deja la suprafață. Am impresia că se investesc și bani într-o astfel de propagandă, dar poate e mai bine să închidem țările, așa cum au fost granițele pe vremuri pentru a reduce riscurile. Da, eu cred că aceasta este o temă despre care se va tot discuta în perioada de după depășirea acestei crize.”

Europa Liberă: Dar și acum deja e vizibil că în Italia fac parada camioanelor militare rusești ca, până la urmă, Dumnezeu știe cine a mai auzit sau nu cât de utile sunt ajutoarele, dar camioanele au fost văzute?

Vitalie Călugăreanu: „Da, e important să fim atenți la aceste tentații ale celor care sunt cumva interesați să împingă această temă în spațiul public și în măsura în care putem să facem să le amortizăm.”

Europa Liberă: Alina, dacă ne apucăm să combatem, nu devenim și noi propagandiști sau contra-propagandiști?

Alina Radu: „Întrebarea pe care ai pus-o la începutul emisiunii sau ai enunțat o frază, că lumea nu va mai fi niciodată așa cum a fost până acum – la asta trebuie să ne gândim noi, ca jurnaliști.”

Vitalie Călugăreanu: „Da, dar cum va fi?”

Alina Radu: „Da. Și părerea mea cum ar trebui să fie? Este să muncim și mai mult pentru transparență, pentru că eu nu știu cine a creat virusul acesta, că a venit de la un liliac sau a venit de la un șobolan, sau a venit dintr-un laborator, să admitem, eu nu am avut foarte multe evidențe și oamenii de știință încearcă să explice, dar el s-a răspândit pe tot globul, pentru că nu a existat transparență și onestitate, pentru că oamenii nu au înțeles cum să explice și pentru că Guvernul Chinei a ascuns zile în șir această problemă până când, datorită globalizării și libertăților noastre, oamenii infectați au plecat peste tot și așa s-a răspândit. Eu cred că lumea, noul model pe care ar trebui să-l abordăm atunci când vom ieși din această carantină globală este răspundere, solidaritate, respect și multă, multă transparență. Eu de ce apreciez Italia pentru aceste date pe care le face publice, deși foarte multă lume urăște aceste date, pentru că, da, ele sunt dramatice cu mulți morți. Eu apreciez asta, pentru că ei sunt absolut deschiși, ei monitorizează și spun deschis: da, au murit atâția, nu a murit întreaga națiune, dar asta este dimensiunea acestei epidemii și în rezultatul acestor date le va fi mai ușor și epidemiologilor, și virusologilor să înțeleagă și să facă concluzii sau să elaboreze un vaccin, sau să înțeleagă cine e afectat mai mult. În funcție de asta și societatea va fi informată de niște jurnaliști ca să înțeleagă cum să se comporte. Deci, nu trebuie să ascundem când ni se întâmplă ceva rău, noi trebuie să povestim și atunci când e bine, și atunci când e rău ca toată lumea să fie informată și să știe cum să se apere de aceste pericole. Această problemă globală a început nu de la un virus ucigaș, a început de la ascunderea criminală a unor date despre un virus și asta trebuie să schimbăm. Asta e părerea mea.”