Președintele Croației, Zoran Milanović, critic al UE și al NATO, câștigă un nou mandat

Milanović a fost numit de unii „un Trump balcanic”.

Președintele Croației, Zoran Milanović, un critic al Uniunii Europene și al NATO, susținut de opoziție, a câștigat cu o majoritate covârșitoare un nou mandat de cinci ani la alegerile de duminică. El l-a învins clar pe candidatul partidului conservator aflat la putere, Dragan Primorac.

Zoran Milanović a obținut peste 74% din voturi, comparativ cu Dragan Primorac, care a obținut aproape 26%, potrivit rezultatelor după numărarea a peste 99% din buletinele de vot.

Zoran Milanović este un critic al sprijinului militar occidental acordat Ucrainei în războiul său împotriva Rusiei. Milanović este, de asemenea, un adversar al guvernului croat, condus de premierul conservator, Andrej Plenković.

După publicarea rezultatelor, Zoran Milanović a declarat că victoria sa e un semnal de aprobare și încredere din partea alegătorilor, dar și parte a unui semnal mai cuprinzător.

„Le cer (celor din guvern) să audă", a spus Milanovic. „Acesta nu este doar un sprijin pentru mine”, a spus președintele.

Milanović, 58 de ani, este cel mai popular politician din Croația și este uneori comparat cu președintele ales al SUA, Donald Trump, pentru stilul său combativ de comunicare cu adversarii politici.

Triumful său pregătește terenul pentru o confruntare politică constantă cu premierul Plenković, cu care s-a contrazis în timpul primului său mandat.

Alegerile au avut loc în contextul în care Croația, cu o populație de 3,8 milioane de locuitori, se confruntă cu o inflație galopantă, scandaluri de corupție și un deficit de forță de muncă.

La votul de duminică, Milanović a criticat din nou UE ca fiind „în multe privințe nedemocratică” și condusă de oficiali nealeși.

Poziția UE conform căreia „dacă nu gândești la fel ca mine, atunci ești dușmanul” echivalează cu „violența mentală”, a declarat Milanović.

„Aceasta nu este Europa modernă în care vreau să trăiesc și să lucrez”, a spus el. „Voi lucra pentru a o schimba, atât cât pot în calitate de președinte al unei națiuni mici”.

Milanović a fost prim-ministru în trecut, cu un bilanț mixt. El îi acuză în mod regulat pe premierul Andrej Plenković și partidul său conservator (HDZ) de corupție sistemică. La rândul lui, Plenković l-a catalogat pe Milanović drept „pro-rus” și o amenințare la adresa statutului internațional al Croației.

Deși funcția prezidențială este în mare parte una fără puteri executive în Croația, un președinte ales deține autoritate politică și este comandant militar suprem.

Milanović a negat că ar fi pro-rus. Anul trecut el a blocat trimiterea a cinci ofițeri croați la o misiune NATO din Germania constituită în sprijinul Ucrainei.

De asemenea, el a promis că nu va aproba niciodată trimiterea de soldați croați ca parte a vreunei misiuni NATO în Ucraina.

Candidatul conservator, Dragan Primorac, 59 de ani, a intrat în politică la începutul anilor 2000, când a fost ministru al științei și educației în guvernul condus de HDZ. A candidat fără succes la președinție în 2009, iar ulterior s-a concentrat în principal asupra carierei sale academice.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te