Președintele în funcție Zoran Milanovic a câștigat 49,1% din voturi în primul tur, rămânând astfel sub pragul de 50% care i-ar fi asigurat o victorie „din prima”.
Milanovic este susținut de social-democrați, partid pe care l-a condus între anii 2007-2016.
Deși acesta nu este cel mai puternic partid din țară - guvernul este condus de partidul Uniunea Democrată Croată (HDZ), de centru-dreapta - Milanovic este recompensat de croați pentru pozițiile și politicile sale populiste de până acum.
Rivalul său, Dragan Primorac, a câștigat 19,4% dintre voturi în primul tur, deși este susținut de partidul la guvernare HDZ.
Primorac este de profesie om de știință și a fost în trecut ministrul Educației. Rezultatul lui electoral mai prost se datorează „lipsei carismei sau a prezenței pe scena politică în ultimii ani”, explică Fundația Friedrich Naumann.
Mai mult, discursurile lui Primorac sunt prea „sofisticate” ca să atragă masele de alegători, care urmăresc cu interes declarațiile populiste ale președintelui, explică Politico.
Cei doi contracandidați au făcut schimb de insulte în dezbaterea lor electorală de marți. Ei s-au numit reciproc „dealer”, „leneș”, „mincinos” sau „laș” la televiziunea publică și s-au acuzat de asociere cu liderii autoritari ai Europei.
Rezultatele din primul tur electoral fac ca al doilea tur să fie mai degrabă o formalitate, din moment ce actualul președinte s-a aflat la doar un procent de victorie. Pe de altă parte, deși HDZ așteaptă o pierdere inevitabilă, aceasta nu va fi o sentință de moarte pentru cel mai puternic partid din Croația.
În Croația, președintele este comandantul suprem al forțelor armate și se implică în politica externă a țării, un rol similar cu cel al președintelui Moldovei sau României. În ciuda funcțiilor limitate ale postului, acesta păstrează echilibrul între partide - prevenind o conducere nestăvilită a HDZ.
Anul trecut, alegerile parlamentare au menținut dominația celor mai mari partide, HDZ și SPD. Partidele mai mici nu au mobilizat suficiente voturi încât să formeze un bloc liberal în opoziție.
Un centru de cercetare din Londra a dezvăluit miercuri că Milanovic a fost amplificat electoral și de o campanie de dezinformare cu boți rusești, activați în „două valuri”: inițial după o declarație că se opune trimiterii soldaților croați în Ucraina, apoi după primul tur electoral.
Croații se temeau ca alegerile lor să nu fie manipulate de Rusia, după revelațiile asupra procesului electoral distorsionat de ruși în România prin intermediul TikTok-ului.
Primul tur prezidențial a avut o prezență de doar 46%, posibil pentru că a fost organizat pe 29 decembrie, când mulți oameni erau în vacanță.
Lupta pentru putere nu este între Milanovic și Primorac
În ciuda promisiunilor sale electorale în 2020 de toleranță și liberalism, precum și a susținerii sale pentru dreptul la avort, actualul președinte Zoran Milanovic și-a făcut dușmani din ONG-urile feministe și reprezentanții minorităților din țară.
El și-a folosit poziția pentru a-și ataca, cu retorică populistă, dușmanii politici din țară și numeroși oficiali UE, câștigând pentru stilul său combativ de comunicare porecla „Trump al Balcanilor”.
Milanovic este cunoscut și pentru poziții anti-NATO și anti-UE. Această opoziție față de instituțiile cheie ale Occidentului este controversată în țara care s-a făcut cunoscută drept o membră relativ liniștită a celor două organizații.
Mulți dintre alegătorii lui Milanovic sunt eurosceptici, o poziție neobișnuită pentru țara care a devenit membru UE doar în 2013, și care a intrat în ultimul an în Spațiul Schengen și a început să folosească moneda unică, euro. Alegătorii sunt însă mânați mai puțin de vreo antipatie profundă față de Europa și mai mult de opoziția vehementă a președintelui față de partidul HDZ, care domină țara în ultimii 33 de ani și de care mulți oameni s-au săturat.
„Politicile sale s-au mutat mai la dreapta, au o tendință populistă”, explică Andjelko Milardovic, cercetător la Institutul pentru Studiul Migrației și Etniilor. El avertizează că Milanovic ar putea întârzia ajutoarele Croației pentru Ucraina și ar putea domoli cooperarea cu NATO. În trecut, el amenințase să se opună aderării Suediei și Finlandei la NATO.
În schimb, Primorac și premierul Plenkovic susțin amândoi Ucraina necondiționat, în limita posibilităților țării. Amândoi candidații afirmă că nu au de gând să trimită soldați croați în Ucraina.
Dacă va reveni la putere, Milanovic pare că-și va continua relația dificilă cu premierul Andrej Plenkovic, liderul HDZ.
Aceste alegeri sunt, în fapt, „un conflict între prim ministru și președintele republicii. Orice altă chestiune e secundară”, explică politologul croat Zarko Puhovski.
Deși Plenkovic este văzut drept un promotor al stabilității și al cursului european, anii săi la guvernare au fost marcați de un du-te-vino politic nemaiîntâlnit în țară. El a trebuit să înlocuiască peste 30 de miniștri în ultimii 8 ani, după ce ei au demisionat sau au fost demiși în urma acuzațiilor de corupție.
„Eu sunt garanția controlului acestei caracatițe a corupției, al cărei cap este Andrej Plenkovic”, a declarat președintele în timpul campaniei electorale.
„Milanovic n-are nici un program. Noi nu vrem să fim târâți spre Rusia”, răspunde premierul Plenkovic.
Relația tumultuoasă cu Serbia
Primorac și Milanovic oferă amândoi perspectiva unei relații dificile cu vecinii sârbi.
Președintele în funcție spune că liderul de la Belgrad, Aleksandar Vucic, „nu este binevenit în Croația” și că trebuie să decidă dacă e de partea Rusiei sau a Uniunii Europene.
La rândul său, Primorac spune că va ajuta procesul de aderare al Serbiei la UE „atunci când ne va da informații despre Spitalul din Vukovar și când va deschide arhivele Armatei Iugoslave”.
El face referire astfel la un masacru care a avut loc în noiembrie 1991 la spitalul din Vukovar, în timpul războiului de independență al Croației. Armata iugoslavă, condusă de sârbi, preluase controlul orașului de la graniță și luase ostatici pacienții din spital - peste 200 de oameni au fost uciși și aruncați în gropi comune, iar zeci de persoane sunt încă date dispărute, 33 de ani mai târziu.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
