Răspunzând unei întrebări a Europei Libere la o conferință de presă comună cu premierul moldovean Dorin Recean, președinții Estoniei, Letoniei și Lituaniei au părut ușor amuzați, la început, de declarația făcută ceva mai devreme de fostul președinte Igor Dodon.
Politicianul moldovean cunoscut pentru politicile sale pro-ruse avertizase într-o postare pe Facebook, cu trimiteri inclusiv la teorii ale conspirației, că aderarea la UE va face din R. Moldova „o colonie dirijată de străini”, iar acesta ar putea fi ultimul an în care țara va mai avea motive să-și sărbătorească independența.
Your browser doesn’t support HTML5
Președinții baltici ironizează scenariul apocaliptic al lui Dodon
La conferința de presă, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a spus că o retorică similară a existat și în țara sa înainte de aderarea la Uniunea Europeană, însă niciuna din ideile promovate atunci, cum ar fi pierderea suveranității sau rolul neînsemnat al Lituaniei în UE, nu s-a realizat.
„Noi ne-am păstrat identitatea noastră națională și limba, chiar ne-am dezvoltat politica în domeniu și astăzi suntem un membru mândru, un membru care ia decizii în Uniunea Europeană”, a spus președintele lituanian.
Omologul său din Letonia, Edgars Rinkēvičs. a spus că prezența la Chișinău a „președinților a trei țări, națiuni, independente și europene la 20 de ani de la aderare spune totul”. El a calificat declarația lui Dodon drept o „retorică politică” care nu ar trebui luată în serios.
„Faptul că suntem membri în UE de 20 de ani spune totul”, a spus la rândul lui președintele estonian, Alas Karis.
Liderii țărilor baltice au semnat marți la Chișinău o declarație de susținere a parcursului european al R. Moldova.
Entuziasmul baltic vs. pesimismul pro-rușilor moldoveni
Estonia, Letonia și Lituania au aderat la UE la 1 mai 2004, în cea mai mare extindere din istoria organizației cu 27 de membri, fiind primele foste republici sovietice intrate în acest club occidental. Cele trei țări sunt considerate printre democrațiile consolidate ale Europei, fiind membre în zona euro, în spațiul de liberă circulație Schengen, în OCDE și în cea mai puternică alianță militară de pe glob, NATO.
Țările baltice se numără în Europa printre cele mai puțin corupte și cu presa cea mai liberă, fiind totodată printre cei mai entuziaști aliați ai Ucrainei împotriva agresiunii militare rusești.
În timpul vizitei lor la Chișinău, președinții baltici au spus printre altele că sprijinul pentru calitatea de membru în UE a crescut în ultimii ani - inclusiv pe fondul invaziei rusești împotriva Ucrainei.
- Te-ar putea interesa și: Republica Moldova celebrează 33 de ani de independență
Igor Dodon nu a fost singurul politician moldovean care a folosit prilejul Zilei Independenței pentru a avertiza împotriva presupuselor pericole care pasc țara dacă moldovenii se pronunță pentru aderarea la UE în referendumul convocat de președinta Maia Sandu în octombrie, odată cu alegerile prezidențiale.
Într-o postare sumbră pe rețele, fosta bașcană găgăuză Irina Vlah a spus că anul acesta nu prea sunt motive de sărbătoare, fiindcă în Moldova „dictatura” devine tot mai puternică pe zi ce trece, justiția nu mai există, economia este distrusă etc. Vlah a mai spus că Moldova trebuie scoasă din „captivitate”, sugerând că asta se va întâmpla după alegerile parlamentare de anul viitor.
Liderul fugar Ilan Șor a publicat la rândul lui, de Ziua Independenței, pe platforma X o „statistică” din care reiese că Moldova este cea mai săracă țară din Europa și cere „CEO-ului”, adică șefei ei, să-și dea demisia, din această cauză. Sursa datelor publicate de Șor este un site obscur, iar cifrele par învechite. Din datele FMI reiese că Moldova nu este cea mai săracă țară din Europa, iar PIB-ul pe cap de locuitor calculat de FMI este mai mare decât cel popularizat de oligarhul fugar, condamnat în Moldova pentru rolul jucat în „furtul miliardului”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te