Problema maghiară a Europei și cum viitorul aparține bătrânilor

După Germania, Danemarca, Spania, Franța și Italia, a venit rândul Norvegiei să expulzeze diplomați ruși. Cincisprezece din cele patruzeci de persoane protejate prin statut diplomatic de la ambasada Rusiei din Oslo au fost declarate indezirabile joi, 13 aprilie, urmând ca respectivii să părăsească regatul scandinav cât mai curând posibil. „Este cel mai mare caz de expulzare politică înregistrat vreodată în Norvegia”, revelează cotidianul Aftenposten.

„Aceștia nu sunt cu adevărat diplomați, ci agenți de informații sub acoperire diplomatică. Activitățile lor reprezintă o amenințare pentru interesele norvegiene”, a declarat ministra de externe, Anniken Huitfeldt, într-o conferință de presă.

Cele cincisprezece persoane, care beneficiază de imunitate diplomatică, nu au fost arestate. Potrivit Aftenposten, niciun eveniment anume nu a declanșat expulzările. Decizia a fost motivată de o intensificare a activității spionilor, monitorizată de Serviciul de Securitate al Poliției Norvegiene (PST).

„Manipulatorul șef”: miliardar german acuzat că-și folosește imperiul mediatic în scopuri politice

In Germania, Die Zeit, săptămânalul din Hamburg, publică un portret cu vitriol al miliardarului patron de presă Mathias Döpfner, șeful trustului Axel Springer, portret bazat pe e-mailuri și alte mesaje trimise sau primite de acesta.

Axel Springer este grupul de presă german care deține tabloidul Bild, cotidianul Die Welt și — parțial — site-ul american Politico, mai precis branșa europeană, instalată la Bruxelles: Politico.eu. Iar aceste documente „deschid o fereastră nebănuită spre mecanismele interne ale celui mai mare grup de presă european – dar și spre lumea interioară a lui Mathias Döpfner”.

Tot așa, pentru Süddeutsche Zeitung, omul este “un personaj cu multe fețe”. Die Zeit descrie un om care domnește peste o bună parte din presa germană și care este apropiat de miliardarul trumpist Peter Thiel, dar și de Elon Musk, „care disprețuiește elitele (în afară de prietenii săi și de el însuși) și pare să considere cotidianul Bild ca pe un instrument politic”. Și asta chiar dacă grupul său de presă se mândrește cu motto-ul: Cel mai eficient model [economic] [pentru mass-media] este cel care transcende partidele politice.

Problema maghiară a Europei: Ucraina cere sancțiuni împotriva lui Orbán

Decizia premierului maghiar Viktor Orbán, săptămâna aceasta, de a încheia noi acorduri energetice cu Rusia amenință să prelungească războiul Moscovei împotriva Ucrainei, a avertizat un consilier al președintelui Volodimir Zelenski, într-un interviu cu site-ul Politico. Oleg Ustenko, consilierul economic al lui Zelenski, a cerut Bruxelles-ului să suspende o serie de fonduri destinate Ungariei, pentru a evita trimiterea de bani ai UE la Moscova.

„Dacă ați văzut videoclipul în care rușii taie capul unui soldat ucrainean – ei bine: ungurii plătesc pentru cuțit”, a spus Ustenko, referindu-se la cumplitul clip care circulă pe rețele sociale și în care un rus folosește un cuțit pentru a tăia capul unui prizonier ucrainean, care pare să-l implore pe ucigaș.

Marți, ministrul maghiar de externe Péter Szijjártó a călătorit la Moscova pentru a semna un acord cu gigantul energetic de stat rus Gazprom, permițând Ungariei să cumpere mai multe gaze naturale din Rusia decât are nevoie. „Indiferent de ce cred unii, Rusia și cooperarea cu Rusia vor rămâne cruciale pentru securitatea energetică a Ungariei”, a declarat Szijjártó. Ungaria a încheiat, de asemenea, acorduri pentru a continua să cumpere petrol rusesc ieftin și pentru a-și modifica contractul pentru centrala nucleară Paks II, construită cu fonduri rusești.

Tăiați fondurile Ungariei!…

Ustenko vrea ca Bruxelles-ul să intervină pentru a opri fluxul de cash către Rusia. „Ungaria primește sprijin financiar de la Bruxelles, așa că oprirea banilor este un instrument excelent care ar putea fi folosit imediat”, a spus el. „Maghiarii folosesc bani europeni pentru a putea să colaboreze cu regimul de la Kremlin.”

Budapesta a obținut scutiri majore de la sancțiunile UE împotriva petrolului rusesc, inclusiv obținerea permisiunii de a rafina mai ieftin petrolul și de a exporta produse rafinate în țările vecine ale UE - ceea ce a dus la acuzații că Ungaria face profit pe spatele aliaților săi.

Ungaria construiește o nouă centrală nucleară, Paks II, finanțată cu un împrumut rusesc și construită de Rosatom, firmă administrată de statul rus. Dar proiectul a fost amânat după ce Germania s-a opus participării firmei Siemens la construirea unității de control electronic a fabricii. Acum, Framatome din Franța ar putea interveni pentru a ajuta la finalizarea proiectului maghiar și la livrarea părților lipsă – Orbán pare să fi discutat despre asta cu Macron în timpul vizitei sale la Elysée luna trecută.

Sancțiuni SUA impuse Ungariei

Statele Unite au impus miercuri sancțiuni Băncii Internaționale de Investiții (IIB) cu sediul în Ungaria, care are legături cu Rusia, precum și împotriva a trei persoane care trăiesc în Ungaria, marcând o nouă etapă în deteriorarea relațiilor Budapestei cu Washington.

IIB este o instituție controversată situată la Budapesta, cu legături cu statul rus, despre care oficialii occidentali se tem că ar putea fi folosită pentru operațiuni de spionaj rusesc în Europa, cum a scris-o Politico.

Cum o. revelează în această dimineață site-ul EurActiv, după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, Bulgaria, Cehia, România și Slovacia și-au încheiat participarea în IIB. Guvernul maghiar nu a luat însă nicio măsură împotriva băncii, care și-a mutat operațiunile la Budapesta în 2019.

Pensionarii viitorului: viața începe la 60 de ani

În acest timp, Franța ieșită în stradă așteaptă verdictul privind pensiile. Vineri 14 aprilie Curtea Constituțională se va pronunța asupra legitimității utilizării de către guvern a unei ordonanțe de urgență (articolul 49.3) pentru aprobarea reformei pensiilor și ridicarea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani. Sute de mii de oameni au manifestat joi în a 12-a zi de protest împotriva legii în diferite orașe din Franța.

Pe fundalul manifestațiilor din Franța în legătură cu vârsta de pensionare, numărul special al săptămânalului Courrier International se ocupă de imaginea și stilul de viață al sexagenarilor, cărora presa străină le-a dedicat numeroase articole în ultimele săptămâni. După 60 de ani, începe o nouă viață, explică printre altele săptămânalul portughez „Visão”.

În Marea Britanie, The Economist a evocat recent „era bunicilor”: aceștia vor fi 2,1 miliarde în circa douăzeci și cinci de ani (adică 22% din populația planetei) și ar putea, potrivit revistei liberale, „să permită, ocupându-se de nepoți, o revoluție socială majoră: integrarea femeilor pe piața muncii”.

„Pensionarii, vis sau coșmar?” se întreba recent Die Zeit în prima pagină.

Pentru săptămânalul german, dezbaterea asupra pensiilor și pensionarilor pune inevitabil problema organizării muncii și a relației noastre cu munca: — „Nu este oare curios că, odată cu pensionarea, cea mai mare parte a timpului liber al indivizilor este retrogradată și împinsă spre sfârșitul vieții? N-ar avea mai mult sens să muncim mai puțin, pe o durată mai lungă? A venit timpul ca acest lucru să se schimbe”, scrie Die Zeit.