Cele șapte persoane vor fi judecate pentru „corupere electorală”, a informat pe 20 ianuarie Procuratura Generală. Potrivit procurorilor, persoanele ar fi încercat să corupă alegătorii începând cu luna mai. În acest scop, ei ar fi mituit oamenii cu sume ce variau între 300 și 3.000 de lei, pe care fie le transmiteau în numerar, fie prin transferuri bancare.
Datele anchetei arată că persoanele au fost instruite să utilizeze aplicații de transfer financiar pentru a primi plățile. Ei ar fi acționat atât individual, cât și în echipă. Concret, învinuiții identificau persoanele care ar fi putut fi mituite, iar apoi îi chemau la întâlniri în care transmiteau banii și instrucțiunile pentru a vota într-un anumit fel la prezidențiale și referendum.
Despre o amplă schemă de cumpărare a voturilor a vorbit președinta Maia Sandu, la scurt timp după închiderea urnelor pe 20 octombrie. Ea a spus că R. Moldova s-a confruntat cu „un atac fără precedent asupra democrației”, iar „grupări criminale împreună cu forțe străine” au încercat să „cumpere 300.000 de voturi”. Potrivit puterii de la Chișinău, campania ar fi orchestrată de Rusia prin intermediul oligarhului fugar Ilan Șor și aliaților săi din R. Moldova.
Cu câteva luni înaintea alegerilor din toamnă, majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care a susținut-o la alegeri pe Maia Sandu, a introdus în legislație amenzi de până la 37,5 mii de lei pentru așa-numitele „pomeni electorale”, adică pentru primirea mitei electorale. Coruperea activă, adică oferirea banilor, se pedepsește penal.
După turul doi al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie, câștigat la limită de Maia Sandu, puterea a început să investigheze „o schemă masivă de cumpărare de voturi, pe care Rusia și Ilan Șor ar fi folosit-o la recentele alegeri și referendum”.
Președintele comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, deputat PAS, a spus că autoritățile știu că cel puțin 140.000 de cetățeni moldoveni „și-au vândut votul”, fiind plătiți între altele prin intermediul unei aplicații de telefon a băncii rusești de stat PSB.
La începutul lunii decembrie, Centrul Național Anticorupție (CNA) a informat că a verificat peste 3 mii de procese-verbale privind contravențiile și a aplicat amenzi în valoare de peste 9 milioane de lei. Conform directorului CNA, Alexandru Pînzari, cetățenii au plătit voluntar până la acea dată aproximativ 330 mii de lei.
În rezultatul audierilor parlamentare din 12 decembrie, Parlamentul a adoptat o hotărâre prin care a constatat că alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie au fost „afectate” de finanțare ilegală și coruperea alegătorilor în proporții deosebit de mari.
Pentru a facilita investigarea cazurilor de corupere electorală, deputații PAS au adoptat în prima lectură, la sfârșitul anului 2024, în Parlament o inițiativă legislativă pentru „combaterea eficientă a fenomenului corupției electorale”. Ea prevede termene restrânse pentru anchetarea și judecarea cazurilor de corupere a alegătorilor și introduce pedepse mai aspre.
- Te-ar putea interesa și: Patru luni pentru anchetă, trei pentru proces: O lege nouă contra corupției electorale
Proiectul prevede ca investigațiile în cazuri de corupere a alegătorilor și încălcări financiare comise de partide să dureze cel mult patru luni. În acest timp, organele de drept vor putea utiliza metode precum supravegherea și interceptările „în afara unui proces penal”, adică fără mandat emis de judecător, dacă există suspiciuni despre un „pericol iminent” de „securitate națională”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te