Proiectul a intrat deja în dezbaterea comisiei juridice a Parlamentului, iar deputata PAS, Veronica Roșca, președinta comisiei, a spus că trebuie examinat „în regim de urgență”. Ea a mai spus în ședința din 18 decembrie că, la elaborarea proiectului s-a ținut cont de opiniile organelor de drept și ale Ministerului Justiției.
Deputații Partidului Socialiștilor, din opoziție, au spus însă că nu pot exprima un punct de vedere, deoarece nu au reușit să discute proiectul cu colegii din fracțiune, având în vedere că acesta a fost înregistrat cu numai o zi înainte.
Proiectul survine în urma recentelor alegeri, când autoritățile spun că au observat o campanie fără precedent de corupere a alegătorilor, menționând că vor să prevină situații asemănătoare la alegerile parlamentare de anul viitor.
Ce se va schimba la ancheta și examinarea în instanță
Proiectul prevede ca investigațiile în cazuri de corupere a alegătorilor și încălcări financiare comise de partide să dureze cel mult patru luni. În acest timp, organele de drept vor putea utiliza metode precum supravegherea și interceptările „în afara unui proces penal”, adică fără mandat emis de judecător, dacă există suspiciuni despre un „pericol iminent” de „securitate națională”.
La ședința comisiei juridice, deputata PAS, Olesea Stamate, a explicat că termenul „securitate națională” ar putea fi interpretat prea larg și a propus să fie înlocuit cu „corupție electorală”.
Organele de drept să poată efectua acțiuni de supraveghere și interceptări „în afara unui proces penal”...
Ea a subliniat că supravegherea și interceptările trebuie să fie realizate doar în cadrul anchetei, iar cazurile în care acestea sunt aplicate în afara unui proces penal ar trebui să fie excepții. Colegul său, Igor Chiriac, a spus că formularea poate fi îmbunătățită între prima și a doua lectură a proiectului.
Conform inițiativei, judecătoriile de primă instanță vor trebui să soluționeze astfel de dosare în trei luni, iar Curtea de Apel — în două luni. De asemenea, deputații doresc ca judecătorii care au asemenea dosare să se ocupe doar de ele în această perioadă, suspendându-și participarea la toate celelalte procese. Astfel, ședințele de judecată vor putea fi programate la scurt timp una după cealaltă, iar sentințele vor fi pronunțate mai rapid.
Și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat în podcastul Europei Libere „Pe Agendă” că dosarele privind corupția electorală trebuie soluționate „cu prioritate”. „Aceste cazuri țin de securitatea statului. Dacă nu pedepsim rapid [infractorii], riscăm cu siguranța țării”, a spus el.
În timpul recentei campanii electorale, președinta Maia Sandu a recunoscut că reforma justiției nu a dat rezultatele scontate și a declarat că este timpul să se acționeze „fără mănuși albe”. La scurt timp, premierul Dorin Recean a explicat că autoritățile intenționează să modifice legislația pentru ca ședințele de judecată să nu fie programate la intervale mari de timp una după cealaltă.
Cum vor fi înăsprite pedepsele
Deputații intenționează să înăsprească sancțiunile pentru coruperea alegătorilor și falsificarea rezultatelor alegerilor, dacă acestea sunt realizate „în interesul unui grup criminal organizat”.
În prezent, pentru prima categorie de infracțiuni, pedepsele includ amenzi între 37,5 mii lei și 57,5 mii lei sau închisoare între unu și cinci ani. Pentru falsificarea rezultatelor votului, amenzile variază între 32,5 mii (pentru votarea multiplă) și 57,5 mii lei, în funcție de metoda utilizată.
Conform noilor prevederi, coruperea alegătorilor în interesul unui grup criminal va fi sancționată cu amenzi între 67,5 mii și 92,5 mii lei sau cu închisoare între patru și șapte ani. Pentru falsificarea rezultatelor votului în interesul unui grup criminal, pedepsele vor fi de la 57,5 mii la 92,5 mii lei sau închisoare între trei și șapte ani.
Autorii modificărilor propun creșterea amenzilor și pentru reprezentanții cultelor religioase implicați în agitație electorală. Deputații PAS au explicat că, la validarea rezultatelor alegerilor prezidențiale recente, Curtea Constituțională a remarcat implicarea activă a clericilor în susținerea unor candidați, deși legea interzice acest lucru.
În prezent, clericii, membrii sindicatelor și organizațiile non-guvernamentale pot fi amendați pentru agitație cu sume între 2,5 mii și 3,5 mii lei. După modificări, amenzile vor varia între 5 mii și 7 mii lei.
Ce se va schimba pentru partidele politice
Deputații intenționează să modifice mecanismul de înregistrare a partidelor politice. În prezent, cererile de înregistrare sunt verificate de Agenția Servicii Publice, însă, după adoptarea modificărilor, aceasta va solicita avize de la Ministerul Justiției, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Curtea Constituțională.
Ministerul Justiției nu va mai trebui să avertizeze partidele că au încălcat legea.
De asemenea, precum întârzierea prezentării rapoartelor financiare către Comisia Electorală Centrală (CEC). Ministerul va putea să se adreseze direct instanței de judecată, solicitând suspendarea activității partidului pentru un an (în prezent, această perioadă este de șase luni).
Totodată, ministerul va putea cere instanței să limiteze activitatea partidului până la pronunțarea unei decizii definitive. Dacă instanța va aproba cererea, partidul nu va putea organiza mitinguri, întâlniri publice sau alte evenimente, să utilizeze conturi bancare ori să înființeze mass-media.
Legislația actuală prevede că activitatea unui partid nu poate fi suspendată în timpul perioadei electorale, dar deputații propun o excepție, în cazul în care partidul a comis „încălcări grave ale legii”.
Codul Electoral va include un plafon pentru valoarea bunurilor și serviciilor oferite candidaților la prețuri preferențiale, acestea urmând să nu depășească 0,1% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pentru anul respectiv. În prezent, nu există limite pentru acest tip de donații.
Cum vor fi înăsprite măsurile împotriva extremismului
Deputații PAS mai propun și modificări ale legii „Privind combaterea extremismului”.
Autorii au remarcat o situație „paradoxală”, în care este mai dificil să interzici o organizație extremistă decât să lichidezi o organizație non-guvernamentală care încalcă legea. Ei propun simplificarea procedurii, astfel încât Ministerul Justiției să poată cere în instanță lichidarea unei organizații extremiste fără a o avertiza în prealabil. Aceleași drepturi vor fi acordate și procurorului general.
Cererile vor fi examinate de Curtea de Apel, care va trebui să ia o decizie în termen de trei luni.
În cazul mass-media care publică materiale extremiste, procurorul general va putea solicita instanței suspendarea activității acestora pentru un an. În prezent, autoritățile sunt obligate să avertizeze jurnaliștii înainte de a impune sancțiuni, oferindu-le timp să remedieze încălcările.
În ce context apare inițiativa legislativă
În toamna anului 2024, Republica Moldova a trecut prin două tururi de alegeri prezidențiale și un referendum pentru modificarea Constituției în vederea introducerii unei prevederi despre integrarea europeană a țării. Autoritățile spun că, în perioada electorală, s-au ciocnit cu o amplificare fără precedent a cazurilor de corupere a alegătorilor.
La 12 decembrie, în Parlament au avut loc audieri publice pe această temă. Procurorul general Ion Munteanu a declarat că au fost inițiate 84 de dosare penale, dar, potrivit lui, „aceasta este doar o mică parte din infracțiuni”.
- Te-ar putea interesa și: Doar o mică parte din amenzile pentru corupția electorală au fost achitate
Centrul Național Anticorupție (CNA) a verificat peste 3 mii de procese-verbale privind contravențiile și a aplicat amenzi în valoare de peste 9 milioane de lei. Conform directorului CNA, Alexandru Pînzari, cetățenii au plătit voluntar aproximativ 330 mii de lei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
