Potrivit unui proiect de declarație al summitului Parteneriatului estic de luna viitoare văzut de radio Europa Liberă, ambasadorii Uniunii Europene au acceptat să recunoască aspirațiile europene ale Georgiei, Moldovei și Ucrainei.
Ambasadorii celor 28 de state membre în Uniunea Europeană au căzut de acord asupra textului proiectului de declarație în cadrul unei reuniuni care a avut loc la Bruxelles în 11 octombrie.
„Participanții la summit recunosc aspirațiile europene și alegerea europeană a partenerilor, așa cum statuează Acordurile de asociere”, se spune în document cu referire la Georgia, Moldova și Ucraina, țări din Parteneriatul estic care au semnat acorduri de asociere cu Uniunea Europeană în anii din urmă.
Pareneriatul estic este o inițiativă a Uniunii Europene care guvernează relațiile cu șase foste republici sovietice.
El are menirea de a crea un mecanism de negocieri asupra comerțului, strategiei economice, aranjamentelor de călătorie și a altor chestiuni între Uniunea Europeană și țările est-europene.
Proiectul de declarație aprobat de ambasadorii UE în 11 octombrie folosește limbajul folosit în declarația finală a summitului Parteneratului estic care a avut loc la Riga în 2015.
Documentul va fi trimis acum celor șase state din Parteneriatul estic, din care mai fac parte Armenia, Azerbaigian și Belarus.
Guvernul olandez a amenințat să dilueze puterea textului, dar a acceptat limbajul acestuia după introducerea unui paragraf care spune că „participanții la summit recomandă aplicarea integrală a Acordurilor de Asociere și de Liber Schimb cu Georgia, Republica Moldova și mai recent cu Ucraina, în urma deciziei din decembrie 2016 a șefilor de stat și de guverne din țările Uniunii Europene”.
Decizia din decembrie 2016 e o anexă obligatorie la Acordul de Asociere cu Ucraina negociată de Olanda cu celelalte 27 de state membre ale Uniunii, și care precizează că Bruxelles-ul nu va da automat Kievului dreptul de a intra în Uniunea Europeană și nici nu va garanta vreun ajutor militar din partea UE Ucrainei.
Decizia din decembrie 2016 a permis Olandei să ratifice în cele din urmă Acordul de asociere cu Ucraina, împotriva căruia se pronunțaseră 61 la sută dintre cetățenii olandezi la un referendum în aprilie 2016.
Ungaria a putut și ea să introducă în proiectul de declarație un text menit să facă presiuni asupra Kievului.
Autoritățile de la Budapesta s-au declarat profund nemulțumite față de decizia Ucrainei de a pune în aplicare o controversată lege a educației, ai cărei critici spun că ea limitează studierea în limbile minorităților în școlile din Ucraina.
Proiectul de declarație UE convenit în 11 octombrie spune că participanții la summitul Parteneriatului estic „așteaptă un angajament mai hotărît împreună cu toți partenerii în modernizarea educației și a sistemelor de cercetare, și o îmbunătățire a calității și competitivității lor, odată cu asigurarea drepturilor deja existente ale persoanelor aparținînd minorităților naționale așa cum sînt statuate ele în convențiile ONU și ale Consiliului Europei”.
Paragraful mai spune că membrii Parteneriatului estic nu vor discrimina minoritățile și vor respecta diversitatea, „respectînd întrutotul recomandările Consiliului Europei” în reformarea sistemelor educaționale.
Nu se așteată ca textul proiectului de declarație convenit în 11 octombrie să suporte modificări majore înaintea summitului Parteneriatului estic care va avea loc în 24 noiembrie la Bruxelles, pentru că e prea puțin probabil ca cele 28 de state membre în Uniunea Europeană să revină asupra unui text asupra căruia le-au trebuit trei luni să cadă de acord.
Traducere de Lucian Ștefănescu