Un proiect în baza căruia ar urma să se producă reforma sistemului electoral moldovenesc a fost publicat zilele acestea pe site-ul oficial al parlamentului de la Chişinău. Deşi a apărut pe acest site sub denumirea de „proiect sistem electoral mixt comasat”, documentul este identic cu cel al socialiştilor. Mai mult, acesta se aseamănă izbitor şi cu un proiect mai vechi al democraţilor, care fusese avizat negativ de Comisia de la Veneţia şi prin care formaţiunea condusă de Vlad Plahotniuc a încercat încă în 2013 să schimbe în mixt sistemul electoral din Republica Moldova.
Your browser doesn’t support HTML5
Proiectul sistemului electoral mixt. Un déjà-vu?
Posibilitatea revocării deputaţilor nu este prevăzută în proiectul publicat pe site-ul parlamentului. Asta chiar dacă cu o săptămână în urmă, liderul democrat, Vlad Plahotniuc, dădea asigurări că formaţiunea sa va face tot ce-i stă în puteri, inclusiv va amenda Constituţia, pentru a păstra această propunere apărută în proiectul de sistem uninominal pe care insistase PD iniţial.
„Noi nu renunţăm la dreptul revocării deputaţilor în timpul mandatului. Vom analiza minuţios cum se poate face asta în condiţiile sistemului mixt de vot şi, dacă va fi cazul, vom merge şi la amendarea Constituţiei”, spunea pe data de 10 mai liderul democrat.
Să fie o inconsecvenţă? Igor Boţan, director al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, se declară sceptic:
„Democraţii şi liderul lor, Vlad Plahotniuc, încearcă să dreagă busuiocul. Ei ştiu foarte bine că norma pe care o propuneau în proiectul de uninominal e neconstituţională. Mai mult decât atât, ei ştiu foarte bine că Republica Moldova are obligaţii asumate în faţa Consiliului Europei de a nu renunţa la anumite principii legate de mandatul reprezentantiv, şi lucrul acesta a fost confirmat fără echivoc în dezbaterile publice de reprezentantul Curţii Constituţionale, pentru că aceasta ar însemna să se aplice norme care nu sunt conforme cu normele europene, deci ar însemna să se revină la sistemul sovietic de alegere şi retragere a deputaţilor, adică la mandatul imperativ. Ei însă nu vor să recunoască acest lucru şi afirmă că s-ar putea să se revină la această idee. De ce fac asta? Pentru că dacă ar recunoaşte-o, s-ar ruina toată construcţia lor propagandistică cu colectarea acelor semnături, care s-a bazat pe această idee de revocare.”
Când în urmă cu o săptămână a vizitat Chişinăul pentru a se documenta pe marginea reformei sistemului electoral în care a fost solicitat să dea un aviz, secretarul general al Comisiei de la Veneţia, Thomas Markert, ne spunea într-un interviu că, chiar şi înainte de emiterea acestui aviz, poate spune că reforma necesită concretizări substanţiale în ceea ce ţine de formarea circumscripţiilor în regiunea transnistreană şi peste hotare. „Comisia Electorală Centrală este un organ mai mult tehnic, iar aceste subiecte ce ţin de regiunea transnistreană şi diaspora sunt mai mult politice, prin urmare aceste chestiuni trebuie tranşate la nivel politic,” ne spunea în acel interviu Thomas Markert.
Proiectul apărut recent pe site-ul parlamentului nu spune totuşi câte circumscripții vor fi create nici în diaspora, nici în regiunea transnistreană. Igor Boţan întrevede şi aici o stratagemă:
„Bănuiesc că democraţii, împreună cu socialiştii, după ce vor primi avizul Comisiei de la Veneţia care va spune că avem aceste chestiuni nesoluţionate, vor spune post-factum că, iată, noi le soluţionăm în felul următor… Şi vor proceda aşa cum le convine. Vor declara că creează acolo un număr X de circumscripţii şi vor fi deputaţi aleşi se consideră cei pentru care au votat un număr Y de oameni… Pentru că ei nu au soluţii pentru această regiune: ei nu ne spun cu câte voturi se va considera ales deputatul de acolo, nu ne spun ce statut vor avea în caz că vor fi eventual aleşi, nu ne spun dacă vor crea un statut special pentru ei, eventual de deputat în exil, nu ne spun cum le vor asigura acestor deputaţi securitatea, dat fiind faptul că putem presupune că autorităţile de la Tiraspol îi vor considera politicieni care subminează „independenţa Transnistriei.”
Democraţii susţin totuşi că aşteaptă aceste soluţii de la Comisia de la Veneţia şi că de asta au şi solicitat avizul acestei instituţii.
Pe de altă parte, socialiştii au anunţat, prin vocea unuia dintre fruntaşii formaţiunii, Vladimir Ţurcanu, că elaborează propuneri concrete pentru votul din diasporă, regiunea transnistreană şi autonomia găgăuză spre a le avansa atunci când proiectul va fi dezbătut în cea de-a doua lectură. Igor Dodon şi-ar dori ca din 51 de deputaţi aleşi în mod direct, jumătate să fie din diasporă şi regiunea necontrolată din est. De cealaltă parte, speakerul democrat, Andrian Candu, a calificat drept inadmisibile astfel de cote şi a spus că pentru regiunea transnistreană, bunăoară, ar putea fi rezervate 2-3, maxim 4 locuri în legislativ.