Europa Liberă: Domnule Dodon, vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia noastră să veniţi să susţinem această discuţie în timpuri deloc uşoare pentru Republica Moldova. Încercând să fie schimbată legislaţia electorală, în societate spiritele se încing, unii se tem că se va ajunge la o instabilitate care nu va putea fi uşor de controlat. De ce începem de aici? Pentru că, în ziua când au fost comasate cele două proiecte de lege în Parlament şi votate de 74 de deputaţi, mă refer la proiectele de lege ale socialiştilor şi democraţilor, dumneavoastră aţi fost în forul legislativ. Acum bănuiesc că, fără prezenţa dumneavoastră, poate lucrurile aveau şi o altă întorsătură. Cine a convins: PD pe preşedintele ţării să fie comasate cele două proiecte de lege şi votate sau invers?
Igor Dodon: „Sunt bucuros să fiu din nou aici, în studioul dumneavoastră, să avem o discuţie deschisă. Sunt ferm convins că sunt mai multe întrebări. Haideţi să le discutăm, pentru a da şi un mesaj clar către cetăţenii Republicii Moldova. Și, important, şi către partenerii noştri externi, care la sigur, tot aşteaptă un mesaj clar din partea preşedintelui Republicii Moldova. Aţi spus că sunt timpuri grele. Timpuri grele sunt în ultimii opt ani, din 2009 încoace…”
Europa Liberă: Alţii spun de 25 de ani că sunt timpuri grele.
Igor Dodon: „…când, pe parcursul acestei perioade, Republica Moldova a fost susţinută masiv de partenerii noştri externi, pentru aceasta vreau să le mulţumesc, şi am făcut-o de mai multe ori, însă foarte des au fost susţinuţi cu bani geopolitici, utilizaţi nu atât în interesul cetăţenilor Republicii Moldova, cât în interesul menţinerii la guvernare, la putere a diferitelor guverne corupte, oligarhice.
Acum, în ceea ce ţine de votul mixt şi votarea în Parlament. Eu am fost în Parlament la începutul lunii mai, când a fost această şedinţă. Scopul a fost să discut cu fracţiunea şi să dăm un mesaj foarte clar că noi nu vom susţine categoric proiectul democraţilor de introducere a sistemului uninominal, dar vom insista pe proiectul nostru, pe care l-am promovat. Şi, a propos, dacă e să vorbim puţin de sistemul mixt, pentru prima dată cu această idee eu am venit pe data de 18 decembrie 2011 la congresul Partidului Socialiştilor. Mai târziu acest obiectiv, această reformă a fost introdusă în programul Partidului Socialiştilor, în 2013-2014. Noi la alegerile parlamentare în 2014 am mers cu această platformă, unde am propus sistemul mixt.”
Europa Liberă: Exact. Dar surprinzător de repede în acea zi a ajuns şi proiectul de lege pe care l-au propus socialiştii.
Igor Dodon: „Eu cred că ei nu au avut altă soluţie, majoritatea parlamentară, decât să cedeze. Eu sunt ferm convins că, în caz dacă nu era înaintat proiectul socialiştilor, se vota proiectul uninominal. De fapt, el a şi fost votat în prima lectură. Şi se insista în continuare pe promovarea sistemului uninominal. În opinia mea, proiectul democraţilor, proiectul de introducere a sistemului uninominal este o tragedie şi o catastrofă pentru sistemul politic din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dar pentru că ei v-au făcut părtaşi la vot, pe foştii colegi din Partidul Socialiştilor, că nu mai sunteţi în fruntea formaţiunii...
Igor Dodon: „Părtaşi în ce sens?”
Europa Liberă: La vot. 74 de voturi au fost în Parlament. Aceasta înseamnă consensul larg din societate?
Igor Dodon: „Eu au fost impuşi de situaţie să voteze proiectul socialiştilor. Aceasta ar trebui să fixăm. Acum ce va fi mai departe şi cum timpul va arăta. Eu consider că sistemul mixt pentru Republica Moldova este un sistem bun. Mai mult ca atât, atunci când democraţii insistau şi promovau masiv şi financiar, şi prin campanii mediatice, sistemul uninominal, mai mulţi dintre cei care acum protestează, inclusiv din societatea civilă şi din partidele extraparlamentare, s-au apropiat de deputaţii noştri socialişti şi au rugat: „De ce nu propuneţi mixtul? Haideţi să salvăm măcar ceva”. Acesta a fost chiar şi mesajul din partea unor lideri de partide care acum sunt în stradă.”
Europa Liberă: De ce nu vă adunaţi iarăşi împreună, că poate e mai uşor să ajungeţi la un numitor comun?
Igor Dodon: „Să-mi finalizez gândul şi pe urmă răspund şi la această întrebare. Sistemul mixt este convenabil şi lor. Eu am organizat sute de întrevederi pe parcursul ultimelor luni, ani. În toate sălile unde am avut discuţii, a fost o întrebare foarte clară: „Oameni buni, doriţi să alegem 51 de deputaţi pe liste de partid şi 50 direct?”. Peste tot au spus: „Da”. Şi oamenii, într-adevăr, doresc acest lucru.
Pe de altă parte, sistemul mixt permite partidelor care nu trec pragul electoral, - Năstase nu trece pragul electoral, cel puţin conform sondajelor de la moment, Usatîi nu trece, alte partide nu trec - dar ei pot să îşi promoveze deputaţii. De exemplu, acelaşi Usatîi la nord, în Bălţi poate să promoveze doi-trei deputaţi, în alte raioane. Acelaşi Năstase la centru. De aceea, sistemul mixt este convenabil partidelor, inclusiv care pot fi reprezentate nu pe liste de partid, dar pe circumscripţiile uninominale. De aceea, eu cred că protestele şi mesajele care acum se lansează sunt mai mult o încercare de a se poziţiona politic. Aceste partide au pierdut încrederea populaţiei.”
Europa Liberă: Care partide?
Igor Dodon: „Marea majoritate din cele care organizează aceste proteste. Pe parcursul ultimelor şase luni, nu au avut o agendă politică clară.”
Europa Liberă: Vă referiţi la partidul Maiei Sandu şi partidul lui Andrei Năstase?
Igor Dodon: „Şi la partidul lui Usatîi, şi la Partidul Comuniştilor. Dacă partidul Maiei Sandu, dat fiind faptul că domnul Năstase a susţinut-o la prezidenţiale, practic, mai are şanse şi are şanse pe partea dreaptă, restul nu au şanse să intre în următorul Parlament. Este o încercare de a-şi construi o agendă politică care nu are absolut nimic cu interesul cetăţenilor.”
Europa Liberă: Domnule Dodon, dar dacă aţi fi dumneavoastră în opoziţie, tot aţi căuta anumite variante pentru a vă face loc către putere, nu?
Igor Dodon: „De aceea, aceşti lideri de partid trebuie să spună foarte clar că protestele nu au nimic cu interesul cetăţenilor, că ei încearcă să îşi facă capital politic. Da, ei încearcă să îşi facă loc pe arena politică. Dar aceasta nu are absolut nimic cu interesul cetăţenilor care doresc să schimbe lucrurile. Aceasta nu are absolut nimic cu interesul majorităţii.”
Europa Liberă: Cum vor fi aleşi deputaţii, ţinând cont de faptul că dumneavoastră insistaţi pe ideea că votul mixt ar putea să fie unul salvator pentru situaţia critică care s-a creat acum în Republica Moldova. Am discutat cu domnul Candu şi în interviul pentru Europa Liberă dumnealui zicea că nu prea s-a înţeles clar cum vor fi aleşi cei patru deputaţi de către cetăţenii din stânga Nistrului.
Igor Dodon: „Care cei patru?”
Europa Liberă: Patru mandate le vor reveni celor din regiunea transnistreană, iar în 2018 nici nu ar ajunge în forul legislativ, pentru că teritoriul rămâne necontrolat de către autorităţile statului.
Igor Dodon: „În primul rând, în proiectul de lege nu este indicată cota exactă nici pentru Transnistria, nici pentru Diaspora. Doi, în conceptul, pe care l-am prezentat, eu consider, în calitate de şef de stat, dat fiind faptul că o parte din cetăţeni şi o bună parte cu drept de vot sunt în afara ţării, în afară de aceasta avem 200.000-250.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova care au acte în regulă, au buletin de identitate, mă refer la cei care sunt în stânga Nistrului şi au dreptul să voteze şi să fie reprezentaţi. Eu am propus ca din 50 de deputaţi aleşi pe circumscripţii, cel puţin, jumătate, 25, să fie reprezentaţi de Diaspora şi de cei din stânga Nistrului.”
Europa Liberă: Deci, în total din Diaspora şi din stânga Nistrului să fie 25?
Igor Dodon: „Da. Aceasta este propunerea mea şi eu voi insista ca acest lucru să fie inclus în proiectul de lege.”
Europa Liberă: Aceasta ar însemna că zece mandate ar reveni regiunii transnistrene?
Igor Dodon: „Eu cred că este prematur acum să spunem câte vor fi sau nu.”
Europa Liberă: Dar trebuie să lămurim.
Igor Dodon: „În funcţie de care va fi numărul de alegători pentru o circumscripţie. Dacă luăm în calcul, conform datelor CEC, la ultimele alegeri în listele alegătorilor au fost circa trei milioane, ceea ce este foarte mult, trebuie să fie mai puţini, pentru că vedem şi rezultatele recensământului. Dar chiar dacă luăm în calcul trei milioane, 50 de deputaţi, 60.000 de alegători la o circumscripţie, în stânga Nistrului sunt 250.000-300.000, împărţiţi şi vom vedea care cifră va fi din acele 50 de circumscripţii.”
Europa Liberă: Cum vor fi croite aceste circumscripţii, pentru că nu e clar?
Igor Dodon: „Eu cred că toate aceste detalii cum vor fi formate circumscripţiile ţin de discuţiile pentru lectura a doua. Ţin inclusiv de opiniile experţilor de la Comisia de la Veneţia. Eu am avut o întrevedere cu ei. A propos, mâine vine o nouă delegaţie a Comisiei de la Veneţia, dar pe alt subiect. Este subiectul de modificare a Constituţiei pentru acordarea competenţelor preşedintelui ţării de a dizolva Parlamentul.
Vom vedea care sunt propunerile Comisiei de la Veneţia. Eu voi insista să fie luate în calcul marea majoritate din ele. Şi vedem la ce ieşim în lectura a doua care va fi, probabil, nu mai devreme de luna iulie.”
Europa Liberă: Cum va arăta Parlamentul în 2018 fără deputaţii din stânga Nistrului?
Igor Dodon: „Ei vor fi prezenţi, deputaţii din stânga Nistrului. Deoarece votarea va avea loc în secţiile de votare care vor fi deschise în regiunile, în localităţile care se află sub control juridic al Republicii Moldova, al Chişinăului.”
Europa Liberă: Aici se pare că totuşi rămâneţi cu puncte de vedere diferite dumneavoastră şi democraţii. Pentru că de la domnul Candu am înţeles cu totul altceva.
Igor Dodon: „Noi avem foarte multe lucruri diferite cu democraţii. Am avut, avem şi vom avea inclusiv pe acest proiect. Dacă ei intenţionează să voteze un proiect de lege în lectura a doua, unde să lase lacune, locuri libere pentru cineva, acest proiect nu va fi susţinut, la sigur, nici de socialişti, nici de mine.”
Europa Liberă: Şi din Diaspora cum vor vota?
Igor Dodon: „Sunt două modalităţi cum ar putea să voteze Diaspora. Una pe care eu am insistat, ca să fie deschise secţii de votare în funcţie de numărul cetăţenilor Republicii Moldova înregistrați în instituţiile de stat din ţările respective. De exemplu, Serviciul Migraţional al Federaţiei Ruse ne oferă o cifră de peste 500.000 de moldoveni care se află în Federaţia Rusă.”
Europa Liberă: Şi tot atâţia ar fi în Occident. Şi atunci un milion de cetăţeni cu drept de vot sunt în afara ţării.
Igor Dodon: „Şi, în cazul acesta, ar fi logic să fie deschise secţii de votare care ar permite tuturor cetăţenilor cu drept de vot aflaţi peste hotare să participe la votare. În afară de aceasta, eu am propus majorarea numărului de buletine pentru fiecare secţie de votare.”
Europa Liberă: Să fie mai mult de 3.000?
Igor Dodon: „Eu am propus cel puţin 5.000. Ar fi ideal să fie două zile de votare, cu toate că juriştii aici spun că este o problemă, pentru că sunt puşi în situaţii diferite cetăţenii Republicii Moldova din interiorul ţării şi din afara ţării. Încercăm să găsim o soluţie juridică şi aici.”
Europa Liberă: Dumneavoastră insistaţi pe ideea să fie un singur tur de scrutin. De ce vă ţineţi atât de tare de această idee?
Igor Dodon: „Experienţa mai multor state unde este implementat sistemul mixt, eu am studiat-o, presupune doar un tur şi cel care obţine cele mai multe voturi este ales şi este promovat în Parlament. A propos, mai multe state unde este sistemul actual partinic intenţionează să treacă la sistemul mixt sau uninominal. Două zile în urmă am avut discuţii cu un deputat din partea Partidului Socialiştilor bulgar, care este preşedintele Comisiei bugetare în Parlamentul bulgar, şi dumnealui mi-a spus că odată cu alegerile prezidenţiale anul trecut în Bulgaria a avut loc şi referendumul de schimbare a sistemului electoral. Şi majoritatea cetăţenilor au votat pentru sistemul uninominal. Însă ei intenţionează să implementeze un sistem mixt, consideră că uninominalul ar fi prea radical. Şi, a propos, în condiţiile Bulgariei, dacă nu greşesc, partenerii europeni şi partenerii externi, în principiu, nu sunt împotrivă.”
Europa Liberă: Dar vă întrebam ceva mai devreme despre un consens larg în societate. Pentru că ar fi mult mai bine să se potolească spiritele şi să nu existe atâta dezbinare, polarizare a societăţii. Credeţi că ar fi binevenit să fie invitaţi şi cei care au alte puncte de vedere să discute despre ceea ce trebuie să fie votat în Parlament?
Igor Dodon: „Trebuie să fie o discuţie cu toţi, chiar şi cu cei care critică. Şi eu sunt gata să discut cu oricare. Eu cred că ar fi bine să discute cu autorii acestui proiect, pentru că autorii iniţiativei legislative sunt deputaţii din Fracţiunea socialiştilor. Şi i-aş încuraja să aibă o discuţie cu toţi absolut, să vadă plusurile, minusurile, argumentele, de ce nu? Dar haideţi să nu fim naivi, niciodată niciun proiect nu va fi susţinut 100% din toţi deputaţii sau 100% din toţi cetăţenii Republicii Moldova. Democraţia de aceea este democraţie, pentru că deciziile se iau cu majoritatea. Majoritatea fie în Parlament, majoritatea în societate, când este vorba de referendum ş.a.m.d.”
Europa Liberă: Atunci să vă întreb dacă mai este sens să insistaţi pe organizarea unui referendum? Că acolo aveţi inclusiv o chestiune care ţine de reducerea numărului de deputaţi şi alta în care cereţi împuterniciri ca să vă ajute să dizolvaţi Parlamentul.
Igor Dodon: „În ceea ce ţine de dizolvarea Parlamentului, alegerile parlamentare anticipate rămân un obiectiv de bază pentru mine.”
Europa Liberă: Şi într-un an mai e posibil acest lucru?
Igor Dodon: „Eu consider că acest Parlament nu este reprezentativ pentru rezultatele alegerilor din 2014. Un partid, care a obţinut doar 17%, este vorba de Partidul Democrat, controlează majoritatea parlamentară şi acest lucru nu este corect. Cetăţenii nu aşa au votat în 2014. De aceea, la prima ocazie, când voi avea posibilitate, voi dizolva acest Parlament.
Dacă Constituţia nu îmi permite la moment, pentru că sunt două cazuri foarte clare, când poate fi dizolvat Parlamentul, este vorba de nealegerea guvernului şi nefuncţionarea Parlamentului timp de 90 de zile, eu am solicitat drepturi suplimentare. Şi acest subiect este inclus la un referendum, care va avea loc în luna septembrie.”
Europa Liberă: Dar încă verdictul Curţii Constituţionale nu este pronunţat.
Igor Dodon: „Nu văd care ar putea fi verdictul Curţii Constituţionale pentru un referendum consultativ. Dacă ar fi fost un referendum constituţional, da, atunci Curtea Constituţională ar putea să spună: „Uite, nu este constituţional elementul acesta sau acesta”. Dar în ceea ce ţine de referendumul consultativ, sunt atribuţiile preşedintelui Republicii Moldova, conform Constituţiei.”
Europa Liberă: Întrebam dacă nu e prea puţin timp până la următoarele alegeri?
Igor Dodon: „În caz dacă, şi eu sper că vom reuşi cu referendumul din septembrie, alegerile parlamentare anticipate în urma presiunilor, pentru că vom avea mandatul poporului, care va vota pentru drepturi suplimentare, atribuţii suplimentare preşedintelui de dizolvare a Parlamentului.”
Europa Liberă: Dar e consultativ acest referendum.
Igor Dodon: „Vom avea mandatul cetăţenilor pentru a insista şi a cere. În urma presiunilor, varianta optimistă ar fi în decurs de două-trei luni să ajungem la dizolvarea Parlamentului şi atunci alegerile parlamentare anticipate ar putea fi în luna martie-aprilie 2018 sau alegeri ordinare în toamna anului 2018. În caz dacă reuşim, în urma presiunilor, a rezultatului referendumului, să dizolvăm Parlamentul, atunci câştigăm şase luni.”
Europa Liberă: Cum s-ar mai explica presiunile despre care vorbiţi asupra celor de la guvernare, dacă această înţelegere de a vota sistemul mixt este percepută de o bună parte a societăţii ca o înţelegere între Igor Dodon şi Vladimir Plahotniuc şi că opoziţia din Parlament nu mai este în opoziţie?
Igor Dodon: „Nu poate fi niciun fel de înţelegere cu Vladimir Plahotniuc. De aceea, voi insista în continuare pe alegeri parlamentare anticipate. În ceea ce ţine de voturi în Parlament, recent, de exemplu, majoritatea parlamentară, mai multe comisii au susţinut iniţiativa mea de modificare a câtorva acte legislative. Este vorba de reducerea şi plafonarea salariilor la directorii de întreprinderi de stat şi directori de regulatori independenţi, cum ar fi ANRE, care au 70.000 de lei salariu, pe care noi îl plătim din tarife, în fiecare zi, consumatorii. De aceea, dacă sunt idei bune se susţin.
Noi am votat de mai multe ori iniţiative când eram în Parlament şi ale democraţilor, şi ale liberal-democraţilor, şi ale liberalilor, în caz dacă ele erau bune. De aceea, votarea în Parlament pentru unele subiecte, mai ales impunerea să votezi pentru unele subiecte, cum a fost cu votul mixt, reiterez, niciodată nu votau votul mixt şi insistau pe votul uninominal, dacă nu era presiunea pe extern.”
Europa Liberă: Dar dumneavoastră aţi discutat despre acest subiect cu domnul Plahotniuc?
Igor Dodon: „Eu nu am discutat cu domnul Plahotniuc cel puţin un an-un an şi jumătate la astfel de subiecte şi nici la altele.”
Europa Liberă: Şi atunci de ce aceste vorbe din societate că, fără înţelegerea dintre dumneavoastră şi dumnealui, nu ar fi putut să apară acest compromis în Parlament şi comasarea celor două proiecte de lege?
Igor Dodon: „Ştiţi câte vorbe sunt în societate? Sunt foarte multe. Dacă cineva a spus că Petrenco a fost pe la oficiile nu ştiu la cine... Vorbe. Eu nu cred în vorbe. Lăsaţi vorbele şi bârfele.”
Europa Liberă: Dar de când aţi ajuns în fruntea statului, dumneavoastră sunteţi adevăratul stăpân al ţării sau rămâne totuşi a fi domnul Plahotniuc?
Igor Dodon: „Mie nu îmi place noţiunea de stăpân.”
Europa Liberă: Conducător.
Igor Dodon: „În momentul când am ajuns în fruntea Preşedinţiei, sunt şeful statului şi conduc o instituţie care a crescut în sondaje, atunci când este vorba de încrederea cetăţenilor. Şi a crescut de zeci de ori. Şi este o instituţie care nu este controlată de nimeni, nici de Plahotniuc, nici de Partidul Democrat, aşa cum era înainte. Şi lucrul acesta este important. Acesta este primul pas. Va fi următorul, va fi altă majoritate parlamentară, care nu va fi controlată nici de PD, nici de Plahotniuc. Şi va fi alt guvern, care nu va fi controlat de Partidul Democrat şi de Plahotniuc.”
Europa Liberă: Dar atunci când merg în Moldova profundă şi întreb cetăţenii cine este stăpânul acestei palme de pământ, ei spun că e un singur om, domnul Plahotniuc.
Igor Dodon: „Deoarece dânsul şi-a asumat rolul de coordonator. Ei, într-adevăr, controlează majoritatea parlamentară, lucrul acesta este evident. Şi vedem prin acţiunile pe care le lansează, prin mesaje. Dar reiterez: ei nu controlează Preşedinţia. Şi lucrul acesta este important.”
Europa Liberă: Reforma guvernului cum o vedeţi?
Igor Dodon: „Ar fi ideal ca această reformă a guvernului să fie pentru un guvern nou şi pentru un Parlament nou. Varianta ideală – să fie dizolvat Parlamentul, alegeri parlamentare anticipate, reformat guvernul. Şi următorul Parlament, care corespunde votului cetăţenilor, să numească un nou guvern. Aceasta este varianta ideală.”
Europa Liberă: Dar în lipsa acestui scenariu, există realitatea.
Igor Dodon: „Doi, eu sunt pentru reducerea numărului de ministere. Conceptual în ceea ce ţine de reducerea numărului de ministere, eu acest subiect îl voi susţine. Trei, în ceea ce ţine de numirea unor miniştri, aici vom fi mult mai duri. Dacă cineva consideră, preşedintele Parlamentului sau prim-ministrul, că vor impune preşedintelui voinţa sa, că am văzut unele declaraţii...”
Europa Liberă: Aţi spus că îi veţi trece prin sită dur, pe toţi cei care vor fi propuşi pentru funcţia de ministru.
Igor Dodon: „Dacă ei consideră că vor încerca să impună şi să ne sperie, să ne şantajeze cu suspendarea din funcţie, haideţi să o facem astăzi.”
Europa Liberă: Eu îl citez pe domnul Candu.
Igor Dodon: „Prea multă atenţie îi acordaţi acestui personaj. Eu am citit interviul.”
Europa Liberă: El e spicherul Parlamentului.
Igor Dodon: „Eu ştiu.”
Europa Liberă: Dar, atunci când l-am întrebat despre reforma guvernului şi i-am spus că domnul Dodon, în calitate de preşedinte, a afirmat că nu vor fi confirmați toţi cei care vor fi propuşi în funcţia de ministru, domnul Candu a spus: „Aceasta înseamnă că, dacă preşedintele Dodon are o deviere de la normele constituţionale, indiferent că vorbim despre remanierea guvernului sau despre promulgarea legilor, sau despre numiri prevăzute de lege, toate se contabilizează, dosarul se pregăteşte şi într-o bună zi poate să vadă şi suspendarea din funcţie, în situaţia în care nu respectă Constituţia, legea supremă a ţării”.
Igor Dodon: „În primul rând, domnului Candu un mic mesaj prietenesc: contabilizează nu doar Plahotniuc şi el, dar şi noi contabilizăm, şi oamenii contabilizează şi cu miliardul, şi cu multe-multe alte lucruri. Şi dacă are de gând să suspende, să o înceapă de azi, dar să nu uite că suspendarea presupune în decurs de 30 de zile referendum, care prevede vot de încredere sau neîncredere preşedintelui. Vreţi să mergem la referendum? Haideţi astăzi. Şi nu încercaţi să speriaţi pe cineva. Încercaţi să speriaţi cu ce? Cu suspendarea, cu scoaterea din funcţie? Oameni buni, voi sunteţi la marginea prăpastiei, cu un rating de 1,5%. Vreţi să mergem la referendum? Haideţi să mergem.”
Europa Liberă: Dar cine îi ajută pe ei, dacă nu preşedintele ţării, despre care tot cei de la guvernare zic că e un preşedinte pro-rus şi, Doamne fereşte, ce viitor aşteaptă Republica Moldova, dacă continuă ca domnul Dodon să facă şi pe mai departe drumuri multe la Moscova.
Igor Dodon: „În primul rând, preşedintele Dodon este un preşedinte pro-Moldova şi aşa va fi tot timpul. Da, eu sunt pentru relaţii bune strategice cu Federaţia Rusă şi lucrul acesta niciodată nu l-am ignorat şi am spus-o deschis. Dar eu nu sunt împotriva relaţiilor cu Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii. Care este greşeala? Greşeala este a celor din Occident. De ce ei se prind în această capcană de joc geopolitic, pe care nu eu l-am lansat? Ei au finanţat aceste guverne pe parcursul ultimilor şapte ani, pentru că se temeau de tancurile ruseşti.
Când Filat fura miliarde, când democraţii au creat acest guvern corupt, ei închideau ochii şi spuneau: „Hai să le dăm bani”. Şi acum continuă, mai departe. Iată de ce atunci când a venit mesajul din partea partenerilor europeni, şi eu am spus lucrul acesta şi domnului Tapiola, că posibil va fi stopată
Dacă această stopare de finanţare va duce la probleme pentru guvern şi la alegeri parlamentare anticipate, noi doar vom saluta...
finanţarea pentru Republica Moldova, este regretabil că se stopează pentru Republica Moldova, dar, cu regret, banii aceştia, în marea majoritate a cazurilor, se utilizau pentru guvern, pentru a menţine această guvernare.
De aceea, dacă această stopare de finanţare va duce la probleme pentru guvern şi la alegeri parlamentare anticipate, noi doar vom saluta. Eu sunt pentru alegeri parlamentare anticipate. Şi eu consider, şi am spus acest lucru foarte des, inclusiv la nivel foarte înalt în Uniunea Europeană, la primele persoane: „Dacă voi nu veţi susţine această guvernare şi vă rog să nu îi susţineţi, susţineţi reformele nu guvernul...”. Încă o dată, stimaţi parteneri externi, susţineţi reformele pe care le aşteaptă oamenii, nu guvernul Filip şi nu majoritatea parlamentară PD. Atunci, ajungem la alegeri parlamentare anticipate, ceea ce este bine.”
Europa Liberă: Sunt voci care se întreabă cine îi susţine mai mult: cei din exterior sau domnul Dodon? Pentru că domnul Dodon face declaraţii de felul: „Dacă în 2018, socialiştii vin majoritari la putere, va fi denunţat Acordul de Asociere”.
Igor Dodon: „Ar putea fi denunţat, dacă partidul cere şi preşedintele nu are încotro.”
Europa Liberă: Şi nu îi ajutaţi pe cei de la guvernare cu aceste declaraţii? Sau că nu va fi inaugurat Biroul de informare NATO la Chişinău. Sau ce aţi mai declarat dumneavoastră.
Igor Dodon: „În ceea ce ţine de NATO, aici poziţia e clară şi nu are absolut nimic cu lupta geopolitică. Şi înţeleg foarte bine şi partenerii noştri. Noi nu avem nevoie de oficiul NATO aici. Noi nu am rezolvat o mulţime de probleme, inclusiv reintegrarea ţării. De aceea, aceasta este o provocare în detrimentul stabilizării şi reunificării Republicii Moldova. În ceea ce ţine de declaraţii cu Acordul de Asociere ş.a.m.d.”
Europa Liberă: Denunţarea lui.
Igor Dodon: „Dumneavoastră vedeţi că în acest an, chiar având posibilitatea, eu nu am lansat iniţiative de denunţare. Eu am în vedere referendumuri ş.a.m.d. Eu am spus un lucru foarte clar: în anul 2018 majoritatea parlamentară decide, nu preşedintele. Dacă va fi o majoritate parlamentară care va cere denunţarea sau modificarea, preşedintele trebuie să se conformeze. Şi acest lucru se va întâmpla în anul 2018. Însă întrebarea este alta acum: partenerii externi, ei trebuie să înţeleagă şi ei trebuie să facă presiuni asupra acestei guvernări. Eu le-am spus imediat după ce am fost inaugurat: „Haideţi să facem un parteneriat în acest sens”, cu partenerii externi, să impunem guvernul să facă reforme, nu să mimeze reforme.”
Europa Liberă: Preşedintele Igor Dodon a insistat până acum să fie promovate adevăratele reforme în Republica Moldova?
Igor Dodon: „Haideţi să luăm cu Procuratura de câte am insistat. Am avut suport în acest sens? De ce nu aţi blocat finanţarea, când aţi înţeles? Dar europenii au înţeles că s-a jucat cu procurorul general, că s-a trucat cu legea pe care ei au insistat.”
Europa Liberă: Adică, ce au înţeles europenii?
Igor Dodon: „Trebuiau să înţeleagă că concursul care a avut loc a fost cu încălcarea legislaţiei. Le-am dat toate argumentele. Ei au închis ochii. De ce? Şi aşa putem să mergem pe mai multe reforme. Ce se întâmplă în justiţie? Unde sunt insistenţele că nu dăm niciun ban până nu se face unu, doi, trei, patru ş.a.m.d.? Aceasta este problema. Acum în ceea ce ţine de finanţare, un lucru important.”
Europa Liberă: Da, și dacă Moldova ar putea supravieţui fără finanţare din exterior şi dacă Rusia ar putea să compenseze asistenţa financiară care a venit până acum din partea partenerilor occidentali ai Moldovei?
Igor Dodon: „Noi trebuie, şi eu sper foarte mult că vor conştientiza cei care sunt la guvernare, dacă nu, aceştia nu vor înţelege, cel puţin următorii, noi trebuie să începem să ne obişnuim să ne hrănim singuri. De ce în anii 2001-2007 lucrul acesta era posibil, dar acum nu este posibil?”
Europa Liberă: Dar imediat tot dumneavoastră aţi insistat ca Moldova să aibă un acord cu FMI.
Igor Dodon: „Eu nu sunt împotriva acordului cu FMI.”
Europa Liberă: Dar a asistenţei din partea UE?
Igor Dodon: „Dar eu sunt împotriva de a fi şantajabili de pe extern, că dacă nu faceţi aceasta...”
Europa Liberă: Dar dumneavoastră aţi spus că reforme trebuie făcute, acestea sunt condiţionările care vin din partea UE.
Igor Dodon: „Acum ei insistă pe sistem politic, insistă pe sistem electoral care în alte ţări funcţionează sistemul electoral mixt şi acolo ei nu au probleme, dar în Republica Moldova au probleme. Înseamnă că ei încearcă să se implice nemijlocit în sistemul politic din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Domnule Dodon, rezolvaţi dumneavoastră aceste probleme pe interior.
Igor Dodon: „Republica Moldova are nevoie de finanţare externă, dar nu pentru menţinerea guvernării, pentru infrastructură. Veţi vedea în anul următor, când se va schimba guvernarea, în urma alegerilor parlamentare anticipate sau ordinare, va veni altă majoritate şi eu vă promit, şi deja am lansat negocieri în acest sens, anual vor fi minimum 500 de milioane – un miliard de dolari.”
Europa Liberă: De unde?
Igor Dodon: „Veţi vedea de unde.”
Europa Liberă: Dar spuneţi să ştim.
Igor Dodon: „Şi nu obligatoriu de la Uniunea Europeană şi de la Fondul Monetar Internaţional.”
Europa Liberă: Dar concret de unde?
Igor Dodon: „Mai sunt bani în lume, mai sunt parteneri, mai sunt prieteni care sunt gata să ajute.”
Europa Liberă: Pe cine îi găsiţi?
Igor Dodon: „Şi vor fi investiţii enorme, şi cetăţenii vor simţi acest lucru. Şi nu vor fi condiţionări de tipul schimbaţi sistemul electoral sau nu şi noi vă vom da 50 de milioane sau 20 de milioane sau nu vă vom da.”
Europa Liberă: Dar nimeni nu a pus condiţia: „Schimbaţi sistemul electoral şi vă dăm bani”.
Igor Dodon: „Au pus condiţia să nu se schimbe, ieri.”
Europa Liberă: Aţi spus că v-aţi întâlnit cu reprezentanţii Comisiei de la Veneţia. Ei nu spun nici da, nici nu. Ei lasă la discreţia statului suveran să decidă ce sistem electoral să aibă. Pur şi simplu, a apărut o bună parte din întrebări care sunt vulnerabile, cum ar fi alegerea în stânga Nistrului, cum ar putea să aibă loc, cum se creează circumscripţiile, cum se asigură pluripartitismul în Republica Moldova, mai vrea ţara aceasta să fie una democratică şi bazată pe drept.
Igor Dodon: „De ce nu insistă pe procurorul general, dar insistă pe sistemul electoral?”
Europa Liberă: Insistaţi dumneavoastră ca şef de stat.
Igor Dodon: „Staţi puţin, e un lucru important. De ce nu se insistă pe sistemul electoral, pe sistemul judecătoresc, pe alte chestii unde, într-adevăr, ar da efect masiv? Aceasta înseamnă imixiune în situaţia, în chestiunile politice din interiorul ţării. De aceea, vă spun că începând cu anul următor va fi altă majoritate parlamentară, care va găsi surse nu pentru menţinerea „pantalonilor” la guvern, ceea ce se întâmplă acum, pentru aceasta le dau bani, dar pentru proiecte concrete de infrastructură, pentru ridicarea calităţii vieţii. Şi veţi vedea acest lucru.”
Europa Liberă: Nu aţi spus de unde vin banii. Dar ar putea să fie o coaliţie majoritară în următorul Parlament între socialişti şi democraţi?
Igor Dodon: „În următorul Parlament, eu nu am dreptul să vorbesc din partea socialiştilor, pentru că băieţii aceştia au schimbat legislaţia în premieră, a propos, în Republica Moldova, 25 de ani preşedintele ţării putea fi membru al oricărui partid, dar acum, în speţă, pentru Dodon, au schimbat să nu fie membru de partid, însă acest lucru nu îi va salva.”
Europa Liberă: Admiteţi o coaliţie socialistă-democrată?
Igor Dodon: „În următorul Parlament va fi o majoritate parlamentară socialistă.”
Europa Liberă: Şi dacă nu va fi această majoritate parlamentară, veţi căuta parteneri de coaliţie ca să o formaţi?
Igor Dodon: „Nu admitem „dacă”. Va fi o majoritate parlamentară a Partidului Socialiştilor.”
Europa Liberă: Eu ţin minte că în campania electorală am făcut un interviu cu dumneavoastră şi aţi spus că, dacă ajungeţi preşedinte, o veţi chema pe Maia Sandu şi îi veţi propune şi o funcţie.
Igor Dodon: „Am chemat-o atunci, a doua zi seara, pe data de 13 noiembrie spre 14 noiembrie dimineaţa, am invitat-o. Am auzit şi răspunsul.”
Europa Liberă: Dar de ce atâtea săgeţi cu venin se îndreaptă către ea din partea tuturor?
Igor Dodon: „Eu nu sunt avocatul doamnei Maia Sandu.”
Europa Liberă: Ca politician. Aţi fost în piaţă alături de ea, atunci când se organizau proteste.
Igor Dodon: „Eu sunt avocatul diavolului nici pe o parte, nici pe alta. Eu am venit cu un mesaj foarte clar de unificare a forţelor de opoziţie. Cu regret, ei încă nu au ajuns la maturitatea politică, la care a ajuns, de exemplu, Le Pen în Franţa, care a recunoscut, a felicitat. Şi e corect lucrul acesta. O astfel de abordare trebuie să fie.”
Europa Liberă: Domnule Dodon, pentru ea au votat peste 40% din electorat la alegerile prezidenţiale când le-aţi câştigat dumneavoastră.
Igor Dodon: „Pentru mine în municipiul Chişinău în anul 2011 au votat 49,7%.”
Europa Liberă: Şi aşa cum vă doare sufletul pentru dumneavoastră că nu aţi ieşit învingător atunci, aşa şi ei deplâng situaţia.
Igor Dodon: „Noi am contestat în judecată. Judecata a dat câştig de cauză actualului primar. Şi la prima şedinţă a Consiliului Municipal, eu m-am ridicat, l-am felicitat şi i-am strâns mâna, cu toate că suntem pe poziţii absolut diferite. Însă lucrul acesta trebuie să poţi să îl faci. Nu au crescut, nu au ajuns la maturitate politică. Este problema lor. Vor trece în istorie şi veţi vedea că foarte repede vor dispărea de pe câmpul politic. Îi propun să mai meargă o dată la Chişinău să mai aibă o înfrângere, în toamna acestui an sau în primăvara viitorului an.”
Europa Liberă: Vă bucuraţi de eşecul adversarilor?
Igor Dodon: „Eu nu mă bucur. Eu le propun.”
Europa Liberă: Uneori adversarii politici trebuie să discute, să dialogheze şi să lucreze împreună întru binele acestei societăţi.
Igor Dodon: „Pe parcursul ultimilor ani eu am avut foarte multe eşecuri. Eu lupt în opoziţie din 2009, numeroase campanii electorale, 14 campanii electorale parlamentare, municipale, locale, găgăuze ş.a.m.d. Trebuie să poţi să învingi, dar trebuie să primeşti, şi în cazul când sunt înfrângeri.”
Europa Liberă: Şi chiar credeţi că opoziţia extraparlamentară din stradă deloc nu are dreptate acum?
Igor Dodon: „Ei încearcă să îşi facă loc politic.”
Europa Liberă: Dumneavoastră încercaţi să nu le daţi voie să îşi facă acest loc?
Igor Dodon: „Nu. Eu merg pe formula pe care am promis-o cetăţenilor şi sunt consecvent în acest sens. Şi am fost consecvent, începând cu 2011, când am devenit preşedinte al Partidului Socialiştilor.”
Europa Liberă: Veţi semna totuşi decrete de numire a noilor miniştri? Întrucât contează foarte mult. Şi cum vi se pare că de atât timp e lipsă de patru miniştri în guvern?
Igor Dodon: „Eu voi semna foarte rapid decrete de demisie a oricărui ministru, lucrul acesta vi-l promit.”
Europa Liberă: Aceasta nu va fi.
Igor Dodon: „Va fi, credeţi-mă. În ceea ce ţine de numiri, vom fi foarte-foarte atenţi. În primul rând, trebuie să fie profesionişti. Nu mă interesează criteriile de partid, trebuie să fie persoane responsabile. Dacă se va încerca să mi se impună, atunci, la sigur, vom ajunge la referendum în ceea ce ţine de votul de încredere pentru preşedinte, pe care noi îl vom câştiga, vom fi învingători. Însă, după aceea, cred că majoritatea parlamentară trebuie să îşi depună mandatul şi să plece. Nu ştiu unde îi primesc, dar să plece.”
Europa Liberă: Acum se vorbeşte mult că la Apărare ar putea să ajungă fostul ministru, domnul Gaiciuc. Este adevărat?
Igor Dodon: „Nu am discutat nicio candidatură la această etapă. Însă, domnul Gaiciuc a fost şi ambasador la NATO, a propos.”
Europa Liberă: Da, la Bruxelles şi pe lângă NATO.
Igor Dodon: „Şi ministru al Apărării. Sunt mai mulţi profesionişti. Eu nu vreau să discut acum candidaturi concrete.”
Europa Liberă: Dar nu ne spuneţi când se va întâmpla acest lucru.
Igor Dodon: „Eu consider că trebuie să ne grăbim, chiar ar fi bine ca în următoarele zile, săptămâni să ne clarificăm cu Ministerul Apărării, pentru că acolo este o problemă.”
Europa Liberă: Ce e cu dosarul transnistrean, pe scurt, vreau să vă întreb? Pentru că din partea liderului de la Tiraspol, Krasnoselski, am reţinut declaraţii şi multe dintre ele în defavoarea acelor discuţii pe care le-aţi purtat împreună.
Igor Dodon: „Eu cred că sunt mai mulţi „binevoitori” care nu doresc noi să avem un dialog prietenos cu cei din stânga Nistrului. Şi de aceştia sunt şi în dreapta Nistrului, şi în stânga Nistrului, şi în afara ţării, sunt sigur. Eu poate de aceea că am mai multă experienţă, nu mă dau pradă emoţiilor, atunci când vin astfel de declaraţii, pentru că noi avem ce răspunde pentru orice declaraţie. Şi nu voi face acest lucru, doar ţinând cont de interesul locuitorilor de pe malul stâng şi drept al Nistrului şi de obiectivul strategic de reintegrare a ţării. Acum în ceea ce ţine de Transnistria. Sunt câteva lucruri foarte importante, sunt trei blocuri de probleme importante. Primul, este vorba de abordarea la pachet, cele opt puncte, patru şi patru, unele dintre ele s-au mişcat – şcolile moldoveneşti, cu terenurile se lucrează activ. Avem unele propuneri şi din partea noastră în ceea ce ţine de numerele de înmatriculare a automobilelor, recunoașterea diplomelor, legătura telefonică. Pentru că ei insistă pe patru. Ne-am mişcat în acest sens. Chiar mâine voi avea o întrevedere cu ambasadorul OSCE la Chişinău, unde vom discuta acest subiect. Am abordat acest subiect şi la Moscova cu Karasin. Pe data de 10 mai am avut o discuţie detaliată la acest capitol. Şi ieri domnul Neguţa a discutat la Moscova cu domnul Karasin inclusiv aceste subiecte. Probabil, în următoarele zile va fi la Chişinău domnul Gubarev, reprezentatul Federaţiei Ruse. Vom avea o discuţie detaliată. Acesta este primul bloc de probleme şi sper să ne mişcăm destul de rapid în luna mai, pentru că în luna iunie posibil să ajungem la o şedinţă a formatului „5+2”. Al doilea obiectiv ţine de deschiderea postului comun Pervomaisc-Cuciurgan.”
Europa Liberă: Era vorba către finele acestei luni să îşi înceapă activitatea.
Igor Dodon: „Din informaţiile de care dispun, trebuie să îşi înceapă activitatea la sfârşitul lunii mai. Aici, la Chişinău, avem o poziţie comună toţi. Dacă vorbim de ţară unică, de reintegrare, atunci trebuie să fie şi frontieră unică. Partenerii, colegii din stânga Nistrului invocă unele riscuri economice şi pierderi la buget. Eu i-a propus domnului Krasnoselski că sunt gata, şi doamna Gorelova, consilierul meu pe politici economice, este disponibilă să meargă la Tiraspol să evalueze aceste riscuri şi să vedem ce trebuie să modificăm în legislaţia din Republica Moldova pentru ca să minimizăm riscurile. De exemplu, ei spun de 300 de euro pentru o persoană fizică la import. Haideţi să punem norma europeană, acolo e 900-1.000 de euro. Şi atunci se rezolvă problema.
Adică, sunt câteva elemente clare, care ar permite minimizarea acestor riscuri. Da, ei vorbesc de riscuri economice, dar, probabil, au în vedere riscuri politice. Aceasta este altă problemă. Riscuri economice nu sunt. Dar dacă sunt, noi suntem gata să le minimizăm. Şi al treilea subiect, evident, ţine de unele subiecte energetice. Cunoaştem că până la 1 aprilie a fost un acord semnat cu Cuciurgan, care presupunea şi un intermediar.
Eu la prima întrevedere cu domnul Krasnoselski am insistat să fie excluşi intermediarii, ca să fie un contract direct între Cuciurgan şi consumatorul final din Republica Moldova. Ei au propus acest lucru. Probabil, în timpul apropiat, se va mai discuta la acest subiect.”
Europa Liberă: Până atunci Moldova importă energie din Ucraina. Relaţiile cu Kievul cum le vedeţi? Şi dacă, eventual, aţi putea să vă întâlniţi la nivel înalt, cei doi preşedinţi?
Igor Dodon: „Eu consider că noi am avut unele mesaje pe canale neoficiale la nivel de conducători de state.”
Europa Liberă: Aţi promis să trimiteţi un consilier să discute cu administraţia de la Kiev.
Igor Dodon: „Va şi fi un consilier la Kiev. Prima întrevedere sau primul contact, poate şi o întrevedere de lucru va fi la Istanbul săptămâna viitoare. Luni-marţi la Istanbul va avea loc şedinţa şefilor de state, a Organizaţiei de Cooperare Economică a Mării Negre. Deja este fixată întrevederea mea pentru data de 22 mai cu domnul Erdogan, unde vom face un schimb de opinii referitor la relaţiile bilaterale. Cunoaşteţi, el trebuia să vină la începutul lunii mai, dar a fost domnul prim-ministru al Turciei. Posibil să avem o întrevedere şi cu domnul Poroşenko, unde vom discuta şi agenda bilaterală.”
Europa Liberă: Mai sunt foarte multe întrebări. Îmi pare rău că atât de repede se scurge timpul. Mulţumim pentru amabilitatea cu care aţi acceptat să veniţi în studioul Europei Libere de la Chişinău.
Igor Dodon: „Eu cu plăcere aş mai discuta, dar acum merg să înmânez decoraţii, distincţii de stat, ordine de onoare interpreţilor care ne-au reprezentat la Eurovision. Cunoaşteţi rezultatul extraordinar pe care l-au obţinut.”
Europa Liberă: Locul trei.
Igor Dodon: „În premieră pentru Republica Moldova. Eu sunt mândru de băieţii de la SunStroke Project. Vreau să îi felicit cu această mare victorie. Într-adevăr, sunt eroii noştri, ei au făcut pentru imaginea Republicii Moldova doar într-o seară mult mai mult decât o fac unii ambasadori pe parcursul întregii cariere diplomatice.”
Europa Liberă: Deci, au dat lecţie clasei politice de la Chişinău?
Igor Dodon: „Inclusiv clasei politice.”
