Centrul Expert-Grup constată că, în pofida instabilității politice, economia R. Moldova a continuat să crească pe parcursul acestui an cu până la 5%. Economia a fost impulsionată inclusiv de creşterea cheltuielilor publice pentru diverse proiecte de infrastructură, majorări de salarii şi de alte plăţi sociale lansate în context electoral. Experții anticipează că şi bugetul pentru anul viitor va fi folosit în scopuri electorale în perspectiva alegerilor prezidențiale.
Your browser doesn’t support HTML5
Provocările economice ale anului 2020, perspectiva Expert-Grup
Deficitul de peste 7 miliarde de lei prevăzut în bugetul anului viitor are explicații de ordin electoral şi va submina creşterea economică pe termen lung, consideră experta Tatiana Savva, de la Expert-Grup. Principalele surse de finanțare ale deficitului sunt surse externe, împrumuturi de la FMI, Banca Mondială şi alţi donatori. Atragerea finanțărilor externe va fi una din marele provocări, concluzionează experta:
„Aici intervine cel puţin o problemă. FMI de regulă nu încheie acorduri de finanţare în ani electorali. Există riscul să nu avem această asistenţă financiară din partea acestei instituţii. La fel, FMI este instituţia care este un fel de pionier. Dacă este FMI, celelalte organizaţii vor încheia şi ele acorduri de finanţare. Unde mai punem că UE condiționează această asistenţă financiară prin asigurarea statului de drept, reforma justiţiei, programe anticorupţie. Or în programul guvernamental şi bugetul de stat nu vedem măsuri exhaustive care să presupună că noi le vom realiza pe parcursul anului viitor.”
### Vezi și... ### Banca Mondială: economia Moldovei a continuat să crească, în ciuda instabilității politice
La prima vedere, bugetul statului pentru anul 2020 nu are ținte electorale explicite, spun experţii, întrucât doar 10% acoperă politici noi, inclusiv pachetul social, pus la îndoială de opoziţie, care prevede majorări de salarii în sectorul bugetar şi creşterea unor prestaţii sociale pentru cei cu venituri mici. Numai că, din moment ce de aceste măsuri sociale ar urma să beneficieze doar anumite categorii de cetăţeni, şi e vorba de potenţiali votanţi, bugetul s-ar putea să fi fost alcătuit cu preconizate efecte electorale, spune directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupuşor:
„Este foarte evident poate fi şi va fi folosit în interese electorale. Este un buget care prezintă mai multe oportunităţi pentru elitele politice să-l utilizeze în campanie electorală.”
Legea salarizării adoptată în 2018 va permite, pentru al doilea an consecutiv, majorarea salariilor pentru toți angajații sectorului bugetar și cu 10% pentru majoritatea în 2020. Deşi salariile au crescut constant în ultimii doi ani, veniturile cetăţenilor au fost afectate de diminuarea transferurilor din străinătate din partea celor plecaţi, aşa numitele remitenţe sau remiteri, spune expertul Iurie Morcotîlo:
### Vezi și... ### De unde va lua bani guvernul Chicu pentru a acoperi deficitul de peste 7 miliarde de lei
„Remiterile constituie o pondere semnificativă în bugetul populaţiei. Ponderea transferurilor din totalul bugetului unei familii medii este în jur de 15% şi tocmai 20% în zonele rurale. În ultimii ani, observăm că transferurile nu cresc şi deja nu mai putem conta că transferurile o să servească acel motor de creştere a veniturilor în R. Moldova. Altă provocare e că anume transferurile de peste hotare au fost acel element cheie care au diminuat discrepanțele sau inegalităţile social-economice în ultimul deceniu. Întrucât acest motor nu o să mai fucţioneze, putem anticipa că inegalităţile între venituri o să crească.”
În următorii ani, bunăstarea populaţiei va fi afectată negativ nu doar din cauza scăderii remitenţelor, ci şi de temperarea majorărilor salariale din cauza constrângerilor bugetare, spune Iurie Morcotîlo:
„Evident, pentru 2020, această prognoză poate să nu funcţioneze, pentru că este un an electoral şi salariile pot fi alimentate în sectorul bugetar din majorări de la bugetul de stat.”
O provocare majoră pentru 2020 rămâne investigarea fraudei din sectorul bancar, mai ales că în martie anul viitor expiră Acordul cu FMI care a reiterat acest angajament. La cinci ani de la producerea fraudei bancare, nu se cunoaşte deocamdată cine se face vinovat, deşi au fost lansate mai multe investigații, strategii de recuperare şi s-au instituit comisii parlamentare de anchetă. Experţii mai constată că trecerea timpului nu doar reduce șansele de recuperare a banilor, dar crește și povara Ministerului Finanțelor care este nevoit să utilizeze inclusiv banii plătitorilor de taxe pentru a rambursa datoria către BNM.